Există posibilitatea ca preşedintele Băsescu să pregătească într-un secret mai mare sau mai mic schimbarea actualului cabinet Boc, erodat după plata costului măsurilor de austeritate anti-sociale. Un premier, reprezentant al unui PDL, care tinde să devină un plan paralel de luptă politică în interiorul coaliţiei de guvernare. PDL nu mai este partidul favorit al preşedintelui. Mesagerii săi transmit în campanii continue că PDL este rezistent la schimbare şi trebuie să se facă ceva pentru a dinamiza spaţiul politic. Unii vorbesc de noi partide, alţii de Albă ca Zăpada, exclusiv Pitic(i).
Preşedintele preferă un nou rol demiurgic, după ce a fost vectorul Alianţei DA către victoria din 2004. O mare mişcare civică populară, care să fie de facto un construct politic creat tot în jurul unei părţi fidele din PDL şi mai ales, a fidelilor din UNPR. Partidul generalilor este, astfel, marele câştigător din jocul politic al anului care tocmai se termină. Achiziţionându-şi candidat după candidat pentru locale, convingând tot mai mulţi primari să închine steagul şi să îşi asume progresul UNPR-ist. Progres care se duce către un probabil 3-4% în ultima vreme. De la 0-1%. Oferta ministrului Oprea e de nerefuzat pentru cei către care s-a adresat până acum, cel puţin aşa pare.
O variantă credibilă pentru schimbarea lui Emil Boc este veşnicul curtat de politică, guvernatorul BNR Mugur Isărescu. Guvernatorul Isărescu şi-a marketat pe plan intern o alură de mason de talie mondială, implicat trilaterial în combinaţii demiurgice multinaţionale, profil care prinde la români. Mai mult, e de încredere maximă. Pe principiul: e combinat cu ăia din State şi Europa şi sigur ştie el ceva, e tare, e cu cercurile oculte. Şi alte asemenea chestii obscure pe care Isărescu nu le neagă ci, tacit, le cultivă.
Ce Guvern va putea crea Isărescu? Vechiul plan ar spune că un guvern de uniune naţională, pentru interesul naţional.
Adică o parte din PDL care se conformează noilor aşteptări mesianice, UNPR şi noua construcţie de platformă a stângii nevirusate de Iliescu dar uşor inexistentă ideologic, poate Mircea Geoană cu o parte importantă a PSD (răutăcioşii spun că această parte semnificativă este formată doar dintr-un om, dar unul mare, Geoană însuşi, singur împotriva tuturor -nu degeaba e rapidist), o parte a PNL condusă de un domn respectabil (personal nu cred că PNL mai lasă loc la fisuri acum, cel puţin nu notabile), poate chiar partide închipuite sau construcţii de dreapta sub eşicherul unui milionar român de prestigiu liberalo-naţionalistă de ideologie inspirată de fostul director SRI Virgil Măgureanu, cum este Viorel Cataramă.
Isărescu vrea? Cred că da. S-ar putea dinamita, însă, pe o tristă încercare de copiere a noului premier italian, Mario Monti, într-o ţară mult mai lipsită de resurse de revenire decât Italia.
