Special

Politică

Istorie

Gorjul

Patrimoniu

Home » Special » Taina firului de lână

Taina firului de lână

Submitted by on 16 December 2009articol citit de 6,551 ori | No Comment

Covorul de lână, ţesut în gherghef de bunicile noastre,  ce era folosit în trecut drept ţol de pus pe jos în „odaia bună”, a devenit nu numai o raritate, dar şi un obiect preţios, apreciat, din păcate, mai mult de străini decât de români. Dovada vie a acestui fapt este Filomela Tiştere, o tânără din Sohodolul de Tismana, care participă la târgurile de artă populară atât în ţară cât şi în străinătate, lucrările sale, adevărate opere de artă, vânzându-se ca pâinea caldă, chiar dacă în puţine case de români mai găseşti tradiţionalul covor oltenesc.

Există femei care mai vor să înveţe să ţese la război

Există femei care mai vor să înveţe să ţese la război

Filomela a învăţat să ţese de la mamă, ca şi sora ei, Claudia şi continuă să facă asta, chiar dacă acest meşteşug, la ora actuală, e pe cale de dispariţie. Ea locuieşte în Sohodolul de Tismana, localitate ca era recunoscută, cu zeci de ani în urmă, drept o vatră istorică pentru covorul oltenesc. Acum, însă, puţine mai sunt femeile care lucrează covoare, pentru că cererea e foarte redusă, covoarele de acest fel fiind găsite, la ora actuală, mai mult în muzee. Filomela Tiştere a reuşit, însă, să depăşească acest impediment, pentru că a ieşit din sfera în care trăieşte, oferind operele sale de adevărată artă tradiţională celor care şi le doresc. Ea a participat la nenumărate târguri de turism în ţară şi în străinătate, la Muzeul Ţăranului Român din Bucureşti, la Astra Sibiu, în Madrid, Viena, Berlin, ba chiar a avut şi o expoziţie personală la Câmpina. De fiecare dată, a dus cu ea ghergheful, pentru ca vizitatorii să poată vedea cu ochii lor cum se lucrează. Mulţi dintre ei n-au rezistat tentaţiei şi au cumpărat un covor, o tapiserie, sau măcar o carpetuţă cu motive olteneşti, din dorinţa de a duce acasă ceva original, au arătat prietenilor, care şi-au dorit şi ei să aibă în casă un obiect făcut cu atâta măiestrie, aşa că Filomela a ajuns să primească comenzi din întreaga Europă: „De multe ori ajung să nu fac faţă, aşa de mult am de lucru. Primesc

Filomela alături de colegii săi la Palatul Parlamentului

Filomela alături de colegii săi la Palatul Parlamentului

comenzi multe din străinătate, dar să ştiţi că cele mai multe sunt din Gorj. Mulţi dintre clienţii din judeţ le cumpără, însă, ca să le ducă drept cadou, în alte zone ale ţării, sau în străinătate.”

Perpetuare
Filomela nu vrea să ţină meşteşugul covorului oltenesc doar pentru ea, dovadă că e instructor la Şcoala Populară de Artă din Târgu Jiu, Secţia Externă de Ţesături Tismana, cursurile desfăşurându-se chiar la ea acasă, unde are mai multe gherghefuri. Un învăţăcel inedit e un băiat de opt ani, Raul Daniel Frăţilescu, care nici nu s-a înscris la curs, pentru că e prea mic, dar se aşează în rând cu fetele, (e drept că la ghergheful pentru începători) şi lucrează şi el: „Tati e şofer, dar eu o să mă fac ţesător, pentru că-mi place. Acum sunt mic, mai rup câte un fir, dar o să învăţ bine şi o să ţes covoare când voi fi mare”, spune copilul, care locuieşte lângă profesoara lui şi până acum n-a găsit nici o meserie care să-l încânte mai tare.

Comments are closed.