Special

Politică

Istorie

Gorjul

Patrimoniu

Home » Istorie » Povestea lui Badea Cârţan de la turma de oi la Columna lui Traian

Povestea lui Badea Cârţan de la turma de oi la Columna lui Traian

Submitted by on 30 January 2013articol citit de 2,370 ori | No Comment

Au trecut 115 ani de la momentul când venea la Târgu-Jiu Badea Cârţan, un simbol al unirii tuturor românilor, moment care nu l-a mai găsit în viaţă. A venit la Târgu-Jiu să se întâlnească cu Iuliu Moisil, în 1898, şi a fost fotografiat chiar lângă clădirea actualului Colegiu Naţional “Tudor Vladimirescu”, pe atunci Gimnaziul Real abia inaugurat. Se spunea pe vremea aceea că pe unde mergea Badea Cârţan se crea o stare de optimism naţional românesc, de speranţă şi încredere nemărginită într-o apropiată eliberare naţională.

Badea Cârţan a vizitat pe jos o mare parte din Europa

Badea Cârţan a vizitat pe jos o mare parte din Europa

Badea Cârţan este un personaj celebru în istoriografia românească, cunoscut mai ales pentru drumurile sale făcute pe jos până la Roma. Cu mai bine de un secol în urmă când a ajuns să vadă Columna lui Traian în original, a rămas să doarmă la poalele monumentului. Presa italiană a vremii avea să-l ducă spre celebritate cu titluri gen: :„Un dac a coborât de pe Columnă: cu plete, cu cămașă și cușmă, cu ițari și cu opinci”. Românul din zona Făgăraş era mult mai mult decât o figură pitorească şi o senzaţie de presă, s-a dovedit un mare patriot.

Badea Cârţan şi misiunea sa

Gheorghe Cârţan a fost reţinut de istorie ca un simbol al unităţii naţionale ca urmare a faptului că le-a adus conaţionalilor din Ardeal nenumărate cărţi din Vechiul Regat sau din străinătate. Pentru Nicolae Iorga el era „fanatic ţăran al romantismului naţional ce se privea pe sine ca pe un purtător de misiune superioară, ca un îndeplinitor de porunci ce vin mai de sus”.
Cărţile de istorie au reţinut faptul că„timp de peste 30 de ani a trecut Munţii Carpaţi urcând şi coborând cu desagii mari şi grei încărcaţi de cărţi româneşti, adunate din vechea Românie. Ţinând seama că în epoca amintită cartea nu era la îndemâna oricui, oricine îşi poate da seama de munca uriaşă pe care a trebuit s-o depună acest ţăran entuziast şi modest, spre a le răspândi în satele ardelene…”
În copilărie şi tinereţe a păscut turma de oi a familiei sale, loc unde se întorcea de fiecare dată din marile sale călătorii de la Roma, Viena sau din România. Avea în jur de 30 de ani când se va înrola voluntar în armata română în Războiul de Independenţă. După 1881 va fi mereu pe drumuri, el ajungând în Italia, Franţa, Germania, Austria, Elveţia, Turcia, chiar şi  până la locurile sfinte de la Ierusalim. El avea să spună chiar că  nicăieri  nu s-a simţit mai bine ca în Italia despre a cărei capitală spunea „Roma e mama noastră”.
Povestea celor trei călătorii la Roma le aflăm chiar de la el. Badea Cârţan spunea în ziarul „Poporul Românesc” că: „Într-o bună dimineaţă, în anul …96, ce-mi trăzneşte p-în cap, zic : mă Cârţane, tu trebuie să te duci drept la Roma, să vezi cu ochii cine a fost moş-to şi strămoş-to. Şi dusu-m-am! Douăzeci de zile-n cap am mers pîn la Viena şi de aici alte douăzeci şi trei pîn la Roma”.
Dacă peste tot în Europa, inclusive în România, a fost primit bine şi încurajat, în Ardeal a avut mereu o relaţie tensionată cu autorităţile. Bunăoară, a suferit condamnări pentru că aducea cărţi româneşti pentru românii ardeleni, pentru că a fost la Roma şi Paris unde a militat pentru unirea Transilvaniei cu România. De multe ori cărţile pe care le trecea cu atâta trudă peste munţi i-au fost confiscate şi distruse aşa cum s-a întâmplat în iunie 1907, la Braşov, când 76621 de cărţi româneşti au fost arse de poliţia ungară. Sunt mărturii deja intrate în istorie.

Badea Cârţan la Târgu-Jiu

În revista “Amicul Tinerimii” de la începutul secolului XX găsim amănunte  despre vizita la Târgu-Jiu a lui Badea Cârţan, ţăranul autodidact din ţinutul Făgăraşului. După vizita la Roma unde a dormit la soclul Columnei lui Traian, în haine ciobăneşti, Badea Cîrţan a venit la Târgu-Jiu în 1898, sau 1900 după alte mărturii, vizitând inclusiv Gimnaziul Real unde era director Iuliu Moisil. De fapt acestuia îi datorăm ideea imortalizării vizitei într-o fotografie pe scările instituţiei.
Vizita nu a fost deloc întâmplătoare, la Târgu-Jiu se tipăreau foarte multe cărţi care îi erau necesare dincolo de Carpaţi. Iuliu Moisil era un ardelean care se stabilise în reşedinţa Gorjului iar aceste meleaguri jucaseră un rol important în istoria naţională prin Tudor Vladimirescu, Gheorghe Magheru, Christian Tell ş.a., aşa cum Badea Cârţan ştia foarte bine.

Comments are closed.