Starea în care se afla judeţul Gorj în jurul anului 1909 o găsim tot într-o lucrare intitulată „EXPUNEREA SITUAŢIUNEI JUDEŢULUI GORJ”, prezentată Consiliului General în sesiunea ordinară din 15 octombrie 1910 de către PREFECTUL JUDEŢULUI, fiind publicată la Tipografia DAVID J. BENVENISTI, Str. Justiţiei, Nr. 20 din Craiova. Lucrarea o regăsim la biblioteca Serviciului Judeţean Gorj al Arhivelor Naţionale, structurată pe problemele referitoare la diferite ramuri de activitate, aflate în administraţia Consiliului Judeţean General.
Situaţiile prezentate în lucrare referitoare la starea judeţului Gorj sunt mult mai bine dezvoltate faţă de cele din anii anteriori, putându-se astfel schiţa mult mai bine situaţia judeţului la anul 1909.
Creșterea populației
Teritoriul judeţului avea o suprafaţă de 4800 km pătraţi. Populaţia judeţului era formată din 181580 “suflete în comunele rurale , la această sumă se adaogă populaţiunea oraşului Tg-Jiu, care este de 8260 suflete, în total 189840 suflete.”. După sex şi etate populaţia se împarte în 50082 bărbaţi, 49088 femei, 46447 băieţi şi 44223 fete. În funcţie de religie, se găseau 189395 creştini ortodocşi, 370 catolici, 75 israeliţi. După naţionalitate, erau 188936 români, 4 francezi, 97 italieni, 37 germani, 232 unguri, 10 greci, 153 bulgari, 46 sârbi, 250 macedoneni, 12 turci, 63 israeliţi.
Populaţia cunoscătoare de carte cuprindea 20041 bărbaţi, 1919 femei, 21321 băieţi şi 4949 fete. Ca şi meserii, în judeţul Gorj erau: 188496 agricultori şi 1344 industriaşi.
În ceea ce prezintă registrele de stare civilă în judeţ, până la 15 septembrie 1909 erau înregistraţi 6752 născuţi, 5468 morţi, 3610 căsătoriţi. Circumscripţiile plase, modificate de Corpurile Legiuitoare, prin legea promulgată în anul 1909, erau fixate astfel:
Plasa Tismana cu reşedinţa în Tismana, condusă de dl. Muşescu C., dar acesta fiind numit şi director la Şcoala de Notari, plasa era administrată de Valeriu Dan, administratorul plasei Brădiceni. Această plasă era formată din 8 comune.
Plasa Brădiceni cu reşedinţa în Brădiceni, administrată de dl. Valeriu Dan, avea 10 comune.
Plasa Ocolu cu reşedinţa la Bârseşti, condusă de dl. Lascăr C., era compusă din 14 comune.
Plasa Săcelu cu reşedinţa la Săcel, postul de conducere era vacant, fiind administrată de dl. Lascăr Octavian, administratorul plasei Novaci, având 10 comune.
Plasa Novaci cu reşedinţa la Novaci, era administrată de dl. Lascăr Octavian, având 13 comune.
Plasa Dăneşti cu reşedinţa la Dăneşti era administrată de dl. Bibescu Ioan, având 9 comune.
Plasa Petreşti de sus cu reşedinţa la Petreşti de sus era administrată de dl. Danielescu Victor, având 9 comune.
Plasa Logreşti cu reşedinţa la Logreşti era administrată de dl. Gârbea M., având 7 comune.
Plasa Hurezani cu reşedinţa la Hurezani era administrată de dl. Manovici Gh., având 8 comune.
Plasa Bibeşti cu reşedinţa la Bibeşti era administrată de dl. Haiducescu Emil, având 12 comune.
Plasa Peşteana cu reşedinţa la Peşteana era administrată de dl. Bădulescu Gh., având 8 comune.
Plasa Fărcăşeşti cu reşedinţa la Fărcăşeşti era condusă de dl. Grigorescu G. având 6 comune.
Plasa Turceni cu reşedinţa la Turceni era condusă de dl. Călinescu Titu, având 10 comune.
Administratorii plaselor erau retribuiţi de stat, dar şi judeţul trebuia să contribuie pe an cu o subvenţie de 6196 lei 50 bani, potrivit art. 188 din legea comunală.
Ocupații
Cei mai mulți gorjeni se ocupau cu agricultura. Conform datelor furnizate de Serviciul Statistic Judeţean, în judeţ se cultivau: porumb pe o întindere de 54500 hectare, cu o producţie aproximativă de 12 hectolitri la hectar, în comparaţie cu anul anterior, când recolta a fost mult ma bună, de 15 hectolitri la hectar; fasole semănată în teren propriu pe o întindere de 63 hectare, cu o producţie de 6 hectolitri la hectar; grâu pe o întindere de 15695 hectare dând o producţie mijlocie de 11 hectolitri la hectar, vândut cu preţul de 120 lei kila; Viile ,“care ocupă o întindere de 4123 hectare, au produs aproximativ 20 decalitri la hectar, iar pruni plantaţi pe o întindere de 8397 hectare, afară de mici excepţiuni, au fost fără rod, aceasta din causa secetei de vara anului trecut şi mai cu seamă a invasuinei unui număr considerabil de omizi care au devastate toate livezile” ș.a.
Cristina Vasiloiu
