Special

Politică

Istorie

Gorjul

Patrimoniu

Home » Istorie » Nicolae Hasnaş, „medicul” liberalismului gorjean (II)

Nicolae Hasnaş, „medicul” liberalismului gorjean (II)

Submitted by on 5 June 2013articol citit de 894 ori | No Comment

Medic de carieră, gazetar, senator şi deputat, prefect, om politic liberal de mare atitudine, profund cunoscător al realităţilor româneşti, dr. Nicolae Hasnaș s-a aplecat totdeauna cu mare atenţie, asupra multiplelor probleme cu care Gorjul acelor ani s-a confruntat.

Autorii cărţii reliefează cu ample exemple anii când Nicolae Hasnaş îşi pregăteşte cu minuţiozitate intrarea în arena politicii liberale de anvergură.
Revine la Târgu-Jiu, după mandatul de senator şi se dedică cu toată energia, în afara profesiunii de medic, şi altor îndeletniciri de interes public. Devenit un autentic lider local, va încerca de mai multe ori să revină pe fotoliul de senator, fără a reuşi însă înfrângerea puternicei ofensive a naţional-ţărăniştilor radicali, conduşi impetuos şi la nivel local de Gr. Iunian. Rămâne fidel liberalismului şi treptat  se apropie de Gh.Tătărescu, îndeosebi după preluarea de către acesta a funcţiei de secretar general al partidului.

Dedicat gorjenilor

Un nou amplu capitol îl prezintă pe Nicolae Hasnaş, în calitate de prefect, implicat în găsirea unor formule organizatorice capabile să scoată economia judeţului din criza profundă în care se zbătea. Este alături de  preoţi, cadre didactice, funcţionari, în acţiunile revendicative şi oferă soluţii cum ar fi exproprierea capitalului sau introducerea „leului-ipotecar” pentru redresarea ţării.
Personaj politic remarcabil, dr. Nicolae Hasnaş este atent analizat şi în capitolul VI al cărţii ce îi este dedicată, în timpul „marii guvernări liberale” (1934 – 1937). Sursele documentare cercetate de cei doi autori ni-l prezintă pe deputatul gorjean în dialog sau în schimburi de replici cu reputaţi oameni politici şi de cultură ai timpului, precum: Petre Andrei, C.C. Giurescu, Pamfil Şeicaru, C. Angelescu, I. Petrovici, Virgil Madgearu, Valer Pop, Richard Franasovici, Armand Călinescu, M. Ghelmegeanu, I. Costinescu, I. Pillat, A.C. Cuza, Mitiţă Constantinescu şi alţii.
De altfel, cititorii vor constata transformarea personajului şi în subiectul unui spectaculos scandal mediatic local cu substrat de natură politică, ce îl va scoate pe Nicolae Hasnaş de pe listele electorale la sfârşitul anului 1937.
Cel de-al VII-lea capitol al lucrării aduce în prim plan contextul „dramaticelor evoluţii din planul relaţiilor internaţionale care au generat sfârtecarea teritorială a României şi alianţa cu puterile Axei”. Spirit filantropic, dr. Nicolae Hasnaş îşi va pune întreaga experienţă profesională şi organizatorică în slujba refugiaţilor, răniţilor, bolnavilor şi a tuturor celor aflaţi în impas, desfăşurând o activitate susţinută în cadrul Societăţii de Cruce Roşie, contribuind la strângerea de ajutoare, constituind economate şi cantine pentru săraci şi militarii în trecere prin Târgu-Jiu.
Acest capitol, amplu în analiza evenimentelor din perioada 1938 – 1944, îl prezintă pe dr. Nicolae Hasnaş şi în postura de personalitate recunoscută în toate mediile social-profesionale din judeţ. Acesta îşi face timp pentru onorarea evenimentelor cultural-artistice şi sportive, fiind agreat de mai marii judeţului „care-i caută compania şi să bucură să-i valorifice disponibilităţile uriaşe”.
„Agonia democraţiei”, titlu inspirat identificat de autori pentru capitolul al VIII-lea al cărţii, îl prezintă pe  Nicolae Hasnaş în noi ipostaze, cu lumini şi umbre, abdicând aparent de la principiile sale politice. Mai mult ca sigur, la experienţa anilor săi de viaţă, este mai degrabă vorba de spirit de conservare. La aproape şapte decenii de la schimbările din România, putem să-l judecăm cât mai aproape de obiectiv. O face şi lucrarea, utilizând cu atenţie, în spiritul adevărului istoric, sursele aflate la îndemână. Ne place să credem că şi noi, istoricii mai tineri, avem porţile deschise pentru aprofundarea perioadei. Gorjul are nevoie de o istorie atent prezentată, fără informaţii partizanee, cu modele autentice, deschizătoare de drumuri pentru „generaţiile şi mai tinere”.

Sfârșitul

Revenind la Nicolae Hasnaş, cei doi istorici ni-l relevă ca pe un personaj preocupat să nu iasă din prim-planul vieţii publice. Neobosit, ia parte la evenimentele politice locale cele mai importante, sperând că experienţa sa „ar putea contribui la stoparea sau măcar întârzierea instaurării unor forme brutale de conducere”.
În ultimii ani ai vieţii, Nicolae Hasnaş a continuat să-şi practice profesia de medic. Treptat însă, drama personală pricinuită de pierderea soţiei a luat proporţii, pierzându-şi casa, cabinetul particular şi biblioteca.
Urmărit ani buni şi cu dosar la Securitate, după stabilirea la Bucureşti, dr. Nicolae Hasnaş va continua să participe la unele reuniuni ştiinţifice. Aflăm din ultimul capitol al cărţii despre valorificarea talentului literar, realizând două lucrări care, din nefericire, nu au văzut lumina tiparului.
A încetat din viaţă în casa fiului său, din Bucureşti, la venerabila vârstă de 91 ani, urna funerară fiindu-i adusă cinci ani mai târziu în Gorj, unde oamenii l-au iubit şi apreciat.

Comments are closed.