Special

Politică

Istorie

Gorjul

Patrimoniu

Home » Istorie » Gorjul în a doua jumătate a secolului al XIX-lea (IV)

Gorjul în a doua jumătate a secolului al XIX-lea (IV)

Submitted by on 4 December 2013articol citit de 11,059 ori | No Comment

Aşezarea geografică şi relieful judeţului Gorj a avut un impact deosebit asupra vieţii oamenilor, asupra  a ceea ce înseamnă economie, societate, obiceiuri şi tradiţii. Numărul mare de ape curgătoare a determinat numărul aşezărilor omeneşti precum şi ocupaţiile de bază a le locuitorilor judeţului Jiului  de Sus, cum a fost iniţial numit Gorjul.

În a doua parte a secolului al XIX-lea, Târgu-Jiul începe să arate a oraş

În a doua parte a secolului al XIX-lea, Târgu-Jiul începe să arate a oraş

A doua jumătate a sec.al XIX-lea a însemnat o creştere a numărului locuitorilor şi o intensificare a activităţilor economice. La această dată populaţia era de până la 5000 locuitori, iar contribuabilii statului sunt în jur de 1900.

Târgu-Jiul la 1879

În darea de seamă din anul 1879 realizată de primarul Târgu-Jiului, Vasile Lascăr, acesta prezintă atât situaţia demografică cât şi o statistică referitoare la profesii . În acest document se precizează că populaţia oraşului era de 3.346 locuitori din care 1784 bărbaţi şi 1562 femei. Totodată, se prezintă şi situaţia după naţionalitate astfel: 39 evrei, 139 nemţi, 25 unguri, 3 italieni, 42 sârbi, 1 francez, 1 englez şi 3092 români. În ceea ce priveşte profesiile situaţia era : 37 proprietari, 108 funcţionari, 84 studenţi, 10 preoţi, 190 agricoli, 81 băcani, 7 abagii, 20 fierari, 19 lemnari, 45 cismari, 4 cojocari, 329 servitori, 33 olari, 15 zidari, 19 lăutari, 8 potcovari, 6 birjari, 5 grădinari, 2 morari, 6 croitori, 7 croitorese, 8 măcelari, 5 bărbieri, 2 pescari, 1 mecanic, 3 tabaci, 1 fabricant de bere, 1 spiţer, 16 brutari, 3 simigii, 6 bragagii, 10 avocaţi, 4 medici, 2 ingineri, 4 tapiţeri, 1 modistă, 1 legător de carti, 3 cafegii, 1 ceasornicar, 1 hăinar, 3 tinichigii, 3 dogari, 10 militari, 4 boiangii, 5 calfe, 12 ucenici, 1 cercelar, 5 braşoveni, 4 telegrafişti, 1 plăpumar, 5 spălătorese şi 177 servitoare. Aceste date ne arată o intensificare a activităţilor economice pe de o parte, iar pe de alta o creştere a numărului de străini, creştere care va continua până în jurul celui de al Doilea Război Mondial. După această dată fenomenul este invers, de scădere a numărului de străini în reşedinţa judeţului Gorj. O altă concluzie ce se poate trage din analiza acestei statistici este creşterea numărului de profesii liberale şi al celor ce le practică. Aşa se observă că la nivelul oraşului erau 4 medici şi 2 ingineri.
Despre industria orasului, primarul Vasile Lascar spune ca “ este aproape nulă”. Exista o berarie care a produs cca. 300 de vedre de bere, doua lumânării, una de ceară şi cealaltă de lumânări de seu şi doua tăbăcării. Deja constatăm o schimbare majoră faţă de anul 1831, la care făcea referire Ştefulescu, în Târgu –Jiu prin creşterea numărului de locuitori,dar şi prin diversificarea meseriilor şi sporirea numărului acestora.

Evoluţia comerţului în Gorj

Comerţul se realiza cu precădere prin organizarea bâlciurilor sau târgurilor. Fiecare sat avea, în multe cazuri, de două ori pe an bâlciul în care se făcea şi schimb de mărfuri. O creştere importantă a numărului de bâlciuri şi târguri are loc din a doua jumătate a secolului al XIX-lea, când abuzurile turcilor de peste Dunăre încetează.
Organizarea bâlciurilor constituia un eveniment care trebuia popularizat, acest lucru realizându-se prin intermediul instituţiilor statului(prefectură, subprefectură şi primărie, biserică sau şcoală). La 25 octombrie 1878 Consiliul Judeţean Gorj, înfiinţează un târg dominical la Ohaba pe proprietatea lui C.C.Săvoiu,la cererea acestuia spre a veni în ajutorul institutului de fete Săvoiu şi în folosul ţăranilor care îşi vindeau vitele şi produsele lor fără nici o taxă a terenului. În acelaşi an, 1878, la 15 noiembrie, Consiliul Judeţean înfiinţează două bâlciuri la Răchiţi, în Duminica Rusaliilor şi la 20 iulie pe moşia lui Ilie Câlcescu. Pe moşia lui Ştefan Frumuşanu, la Gârbov, exista de asemenea un bâlci în aprilie 1878.În martie 1878 Prefectura Gorj aprobă înfiinţarea unui târg de vite la Ştefăneşti la Duminica Floriilor, arendaş fiind Mitică Dănăricu, dintr-o cunoscută familie de negustori din Tg.Jiu.
În Tg.Jiu se organiza târgul săptămânal pe malul Jiului Mic, iar bâlciul se organiza în zona Coloanei Infinitului, cunoscută în a doua jumătate a secolului al XIX-lea ca fiind Petreştii de Sus, unde de Mucenici, pe 9 martie, se organiza respectivul bâlciÎn zona Gilort –Amaradia –Olteţ se organizau târguri şă bâlciuri la Cărbuneşti, pe moşia Colţeştilor,Crăsnarilor şi Duţeştilor,unde se ţineau trei bâlciuri : la 9 martie, la 29 iunie şi la 8 septembrie; la Polovragi, pe moşia Mânăstirii Polovragi, unde erau două bâlciuri: la 23 aprilie şi la 20 iulie; în fine târgul de la Gânguleşti, care astăzi nu se mai organizează.
Marcela Mrejeru

Comments are closed.