Cornel Adameşteanu, unul dintre cei mai importanţi medici ai României, împlineşte, în aceste zile, 106 ani de la naştere. Puţini gorjeni ştiu, însă, că cel care e supranumit „doctorul care a învins tuberculoza”, a profesat şi la Gorj, mai întâi ca medic în Sanatoriul TBC de la Dobriţa, după care, în perioada 1945- 1959, a fost şeful secţiei de chirurgie a spitalului judeţean. Contribuţia sa la istoria medicinii în Gorj s-a sfârşit brusc, în 1959, când a fost arestat de autorităţile comuniste. Arestarea i-a agravat boala de care suferea şi i-a grăbit sfârşitul.
Cornel Adameşteanu se va căsători în 1936 cu Victoria, născută în anul 1908 în Giurgiu, fiica lui Ion şi Maria Dobrescu. Victoria dă naştere în anul 1940 primei fiice, Carmen, care devine medic pediatru şi cadru didactic la Facultatea de Medicină din Bucureşti, din a cărei căsătorie cu dl. Eugeniu-Pascal Ciofu, reputat profesor universitar la Facultatea de Medicină Bucureşti şi şef al Clinicii de Pediatrie din cadrul Spitalului Grigore Alexandrescu din capitală, a rezultat Oana care în momentul de faţă este conferenţiar universitar la Catedra de Microbiologie şi Imunologie a Facultăţii de Medicină din Copenhaga.
A doua fiică a soţilor Adameşteanu, Sanda-Victoria născută în anul 1941, s-a specializat în ingineria chimiei alimentare şi în prezent locuieşte în Craiova. După căsătoria acesteia cu dl. Mihai Ungureanu, militar de carieră, s-a născut Cristina care a urmat cursurile Facultăţii de Chimie şi s-a stabilit în Bucureşti.
Activitatea de la Târgu-Jiu
După terminarea războiului, la sugestia dr. Constantin Lupescu, cu care a fost coleg de an la facultate, dr. Cornel Adameşteanu a venit în Gorj şi s‑a angajat la Sanatoriul TBC Dobriţa unde a şi înfiinţat secţia de chirurgie pulmonară. Începând din acest moment, toată cariera sa este legată de judeţul de la poalele Parângului căruia i-a dedicat toată energia şi cunoştinţele profesionale. În ştatele pentru plata salariilor personalului Serviciului Chirurgie şi Maternitate din cadrul Spitalului Tg-Jiu, până în luna noiembrie 1945 postul de medic primar este vacant, pentru ca în ştatul de plată pe luna decembrie a aceluiaşi an să figureze dr. Adameşteanu C., medic primar, fapt ce duce la concluzia că aceasta este luna când s-a transferat la unitatea spitalicească din reşedinţa Gorjului.
Mai târziu îl vom găsi înscris ca şef al serviciului chirurgie. La scurt timp după transferul în Tg-Jiu, organizează un punct de recoltare şi conservare a sângelui în cadrul spitalului, fapt ce pentru vremea respectivă a fost o mare realizare, dar deschide şi un cabinet medical particular în casa fostă proprietatea pr. Grigore Prejbeanu, imobil în care a şi locuit împreună cu familia.
Fiind un om cu o personalitate deosebită şi o putere de muncă ieşită din comun, nu s-a limitat numai la actul medical pe care l-a realizat cu mult profesionalism, ci s-a implicat şi in probleme administrative ale spitalului. Astfel, în urma raportului nr. 259/1946 al Inspectoratului General Sanitar Craiova, prin Deciziunea nr. 10.003 din 17 mai 1946 a Ministrului Secretar de Stat la Departamentul Sănătăţii, dr. Adameşteanu Corneliu, medic primar chirurg, este numit preşedintele Comisiei de recepţie de pe lângă Spitalul Tg-Jiu.
În acelaşi an, cu delegaţia înregistrată sub nr. 1080 din 23 iunie, este delegat să ridice „toate materialele, medicamentele, instrumentele, efectele şi obiectele de care Spitalul Tg-Jiu are absolută nevoie” de la Depozitul Central de Medicamente şi Materiale Sanitare al Ministerului Sănătăţii.
Faptul că a fost şi un bun manager rezultă din aceea că pe data de 22 iulie 1946, dr. Lupescu Constantin, medic director al Spitalului din Tg-Jiu, solicită aprobarea unei permisii de trei zile pentru a merge la Ministerul Sănătăţii, perioadă în care va fi suplinit în serviciu de dr. Corneliu Adameşteanu.
Cu toate că în acele timpuri deosebit de grele chirurgia se practica fără medic specialist în anestezie, anestezia şi reanimarea postoperatorie revenind în întregime tot chirurgului operator, dr. Adameşteanu a pus în aplicare toate noutăţile timpului precum tehnicile noi chirurgicale, utilizarea antibioticelor şi a transfuziilor, având o pasiune deosebită pentru ortopedie, chirurgia tuberculozei pulmonare şi osoase, chirurgia infantilă a malformaţiilor, teoria lui Pavlov, etc.
Profesorul Adameşteanu
Pe lângă activitatea în domeniul medical, dr. Cornel Adameşteanu a desfăşurat şi o intensă activitate ştiinţifică publicând peste 120 de articole cu specific medical în ţară şi în străinătate. Pe lângă acestea a elaborat lucrările „Istoricul Spitalului Tg-Jiu” şi „Istoria medicinii gorjene”, care din păcate au rămas la stadiu de manuscris.
Prestigioasa sa activitate pe tărâmul asistenţei medicale, dar şi pe cel al cercetării ştiinţifice, a fost încununată de titluri şi premii precum cel de membru activ al Asociaţiei Franceze de Chirurgie din Paris (1935), membru activ al Societăţii Naţionale de Chirurgie (1936), premiul „Demostene” pentru chirurgia de război (1939), etc.
După o bogată carieră medicală în care a dat dovadă de un profesionalism şi un spirit umanitar exemplar, deşi suferea de hepatită virală, fără a fi judecat şi condamnat, pe data de 3 iulie 1959 a fost arestat şi întemniţat la Penitenciarul din Craiova. Probabil perioada şi condiţiile detenţiei i-au afectat şi agravat boala, pentru ca pe 23 noiembrie 1960 să sfârşească la Spitalul Militar din Bănie. Iniţial corpul neînsufleţit al celui care a fost doctorul Cornel Adameşteanu a fost înhumat în cimitirul cunoscut de populaţie sub denumirea neoficială de Cimitirul Săracilor din Craiova, oficial acesta numindu-se Cimitirul Dorobănţiei, pentru ca ulterior rămăşiţele pământeşti să fie reînhumate în Cimitirul Belu din Bucureşti.
Numele său apare alături de cele ale altor personalităţi care au desfăşurat o bogată activitate medicală în Gorj, şi nu numai, printre care s-au evidenţiat dr. Dimitrie Culcer, dr. Max Culcer, dr. Vasile Modolea, dr. Adrian Poenaru, dr. Nicolae Hasnaş, dr. Aurel Puşcariu, dr. Aurelian Popescu, dr. Ciril Popovici, dr. Ilarie Popescu, dr. Constantin Lupescu, dr. Adrian Becherete, dr. Lila Dumitriu, dr. Angela Boeriu, dr. Lucia Sărăcăceanu, dr. Gheorghe Creţan, dr. Virgil Niculescu, lista acestora fiind cu siguranţă mai lungă.
Informaţiile au fost preluate de la d-na dr. Carmen Ciofu căreia îi mulţumesc pentru ajutorul acordat şi înţelegerea de care a dat dovadă, din documente depistate în fondul arhivistic „Spitalul Unificat Tg-Jiu” aflat în păstrarea Serviciului Judeţean Gorj al Arhivelor Naţionale, din diferite publicaţii şi din mărturiile unor locuitori ai oraşului Tg-Jiu.
Ion Ungureanu
