Special

Politică

Istorie

Gorjul

Patrimoniu

Home » Patrimoniu » Construcţia liniei de cale ferată Bumbeşti-Jiu – Livezeni

Construcţia liniei de cale ferată Bumbeşti-Jiu – Livezeni

Submitted by on 2 February 2011articol citit de 7,996 ori | 2 Comments

Construcţia liniei de cale ferată a început în martie 1924. Până în anul 1931 au fost construiţi 4 km de linie între Bumbeşti-Jiu şi primul pod peste Jiu de la Pleşa, la ieşirea din staţia Valea Sadului. Ceremonia de inaugurare a căii ferate Bumbeşti-Jiu-Livezeni a fost organizată la 1 noiembrie 1948, în ajunul sărbătoririi Marii Revoluţii Socialiste de la 25 octombrie/7 noiembrie 1917 după o activitate susţinută a ”şantierului tineretului”.

gara-livezeni

Gara din Livezeni a depăsit jumătatea de secol de functionare

Începuturile construcţiei căilor ferate de pe valea Jiului Tronsonul de cale ferată Bumbeşti-Jiu-Livezeni având o lungime de 31 km este ultimul sector al liniei de cale ferată construită la sfârşitul secolului al XIX-lea şi începutul secolului al XX-lea pe teritoriul Austro-Ungariei şi României.
La 28 august 1870 a fost inaugurată linia de cale ferată Simeria-Petroşani, iar în anul 1887 aceasta a fost extinsă până la Lupeni, ambele tronsoane de cale ferată aflându-se pe teritoriul Austro-Ungariei.
Aproape concomitent, pe teritoriul Regatului României era inaugurat la 16 ianuarie 1888 tronsonul de cale ferată Filiaşi-Târgu-Cărbuneşti ce asigura legătura prin intermediul nodului de cale ferată de la Filiaşi cu oraşul Craiova şi capitala ţării, Bucureşti.
La 1 iulie 1888 era inaugurată calea ferată Tg-Cărbuneşti-Tg-Jiu. În acest fel oraşul Tg-Jiu era conectat la reţeaua de cale ferată din România.
Chiar în ajunul intrării României în primul război mondial alături de Antanta, la 1 aprilie 1916, era inaugurată calea ferată Tg-Jiu-Bumbeşti-Jiu.
În momentul intrării României în război împotriva Austro-Ungariei la 15 august 1916, calea ferată Tg-Jiu-Bumbeşti-Jiu avea să-şi demonstreze utilitatea strategică.
În perioada ocupaţiei Puterilor Centrale asupra unei părţi din teritoriul României, autorităţile austro-ungare au realizat un studiu tehnic pentru construirea pe Valea Jiului a unui tronson de cale ferată ce urma a face legătura între localităţile Bumbeşti-Jiu şi Livezeni. Acest plan nu a putut fi pus în aplicare, în cele din urmă, Puterile Centrale fiind învinse în toamna anului 1918.

Lucrări de construcţie a căii ferate Bumbeşti-Jiu-Livezeni în perioada 1921-1944
După încheierea primului război mondial şi realizarea României Mari s-au reluat eforturile de construcţie a căii ferate pe Valea Jiului.
Astfel, în cursul anului 1921 s-au realizat mai multe studii cartografice pentru stabilirfea tarseului exact al viitoarei linii de cale ferată.
Între anii 1923-1926 au fost realizate studii topografice având ca rezultat realizarea planului topografic al viitorului traseu de cale ferată dintre Bumbeşti-Jiu şi Livezeni.
Construcţia liniei de cale ferată a început în martie 1924. Până în anul 1931 au fost construiţi 4 km de linie între Bumbeşti-Jiu şi primul pod peste Jiu de la Pleşa, la ieşirea din staţia Valea Sadului.
În aceeaşi perioadă au fost construite tunelurile Leurzeaua şi Pleşa, acesta din urmă având o lungime de 237 de metri.
În intervalul 1931-1937 lucrările de construcţie au fost întrerupte, fiind reluate în anul 1937 când sunt realizate într-un ritm susţinut.
În perioada 1941-1944 pe şantierul liniei de cale ferată Bumbeşti-Livezeni au lucrat şi deţinuţi din lagărul de internaţi politici de la Tg-Jiu.
Astfel, la 4 noiembrie 1941 a fost inaugurat tronsonul de cale ferată Bumbeşti-Jiu-Meri având o lungime de 8 km.
După această dată, până la sfârşitul celui de-al doilea război mondial, au fost realizate lucrări de-a lungul traseului ce făcea legătura între staţia Meri şi Livezeni.

“Şantierul Tineretului” şi finalizarea construcţiei
După încheierea celui de-al doilea război mondial lucrările de construcţie a căii ferate de pe Valea Jiului a fost reluată, fiind lansată de către Partidul Muncitoresc Român o amplă operaţiune de propagandă în jurul acestui eveniment.
În acest context, a fost înfiinţat un şantier al tineretului, la lucrările de construcţie participând voluntari şi soldaţi în termen, la chemarea propagandei oficiale a noilor autorităţi comuniste instalate la putere la 6 martie 1945.
Urmare a unor importante eforturi umane şi materiale, în iunie 1947 fuseseră construiţi 9 km de cale ferată din direcţia Bumbeşti-Jiu spre Livezeni şi 5 km dinspre Livezeni spre Bumbeşti-Jiu.
După câteva luni de întrerupere a lucrărilor, în primăvara anului 1947 acestea au fost reluate. În cele din urmă, după 7 luni de şantier, lucrările de construcţie a căii ferate Bumbeşti-Jiu-Livezeni au fost încheiate la 22 octombrie 1948.
Ceremonia de inaugurare a căii ferate Bumbeşti-Jiu-Livezeni a fost organizată la 1 noiembrie 1948, în ajunul sărbătoririi Marii Revoluţii Socialiste de la 25 octombrie/7 noiembrie 1917.
De-a lungul celor 31 de km de cale ferată de pe Valea Jiului au fost realizate: 8 poduri având o lungime totală de 730 metri, 27 de viaducte cu o lungime totală de circa 1 000 metri, 39 de tuneluri cu o lungime totală de 7 880 metri şi 5 staţii de cale ferată.

2 Comments »

  • […] 7. BUMBESTI-LIVEZENI. Am crezut ca aceasta magistrala feroviara, atat de utila pentru montaniarzi, a fost conceputa de comunisti. Iata ca m-am inselat. Constructia liniei de cale ferata a început în martie 1924. Pâna în anul 1931 au fost construiti 4 km de linie între Bumbesti-Jiu si primul pod peste Jiu de la Plesa, la ie?irea din sta?ia Valea Sadului.  Un articol interesant pe : http://www.verticalonline.ro/constructia-liniei-de-cale-ferata-bumbesti-jiu-livezeni […]

  • sarbu gheorghe says:

    ce bine ar fi daca azi s-ar realiza lucrari de o asemenea amploare! cacaiala actualilor “constructori” care nu sunt in stare sa termine o autostrada in 22 de ani cu tehnologiile moderne demonstreaza ca nu suntem in stare de mai nimic decat cu biciul de la spate. suna trist dar este adevarat! nu este ceva rusinos. nemtii au ajuns unde au ajuns tot datorita biciului de la spate si asta i-a ordonat. pe nemtii din romania i-am alungat si poate,poate ar fi reusit sa inchege in jurul lor niste “nemti-romani” care sa faca in tara asta ce ar fi fot normal. sa fim saraci intr-o tara bogata este peste puterea de intelegere!