Special

Politică

Istorie

Gorjul

Patrimoniu

Home » Patrimoniu » Castrul și vicus-ul militar de la Bumbești-Jiu „Gară”

Castrul și vicus-ul militar de la Bumbești-Jiu „Gară”

Submitted by on 12 October 2011articol citit de 2,396 ori | No Comment

În fiecare an, în luna  septembrie, sunt organizate  Zilele Europene ale Patrimoniului (ZEP) ca iniţiativă comună a Uniunii Europene şi a Consiliului Europei. Cu acest prilej la sediul Muzeului Judeţean Gorj a fost organizată expoziţia foto-documentară intitulată “Castre de ieri şi de azi”, menită să promoveze aprecierea de către publicul larg a monumentelor istorice şi a patrimoniului cultural transmise până astăzi  de către strămoşii noştri.

În urma unor sondaje arheologice (1891 şi 1894), Alexandru Ştefulescu şi Vitold Rolla Piekarski alcătuiesc o schiţă a castrului

În urma unor sondaje arheologice (1891 şi 1894), Alexandru Ştefulescu şi Vitold Rolla Piekarski alcătuiesc o schiţă a castrului

Situat pe malul stâng al Jiului, castrul de la Bumbesti-Jiu „Gară”, avea o formă dreptunghiulară.
Construit iniţial dintr-un val de pământ, în anul 201 d. Hr.,cohorta I Aurelia Brittonum Milliaria (Antoniniana), transformă în zid de piatră valul castrului deteriorat de vechime.
Din cauza eroziunii Jiului, astăzi se mai păstrează în proporţie de 40%.

Istoric al cercetărilor
În 1869, Cezar Bolliac efectuează o ,,excursie arheologică,, ocazie cu care vizitează şi ruinele castrului de la Bumbeşti-Jiu.
În urma unor sondaje arheologice (1891 şi 1894), Alexandru Ştefulescu şi Vitold Rolla Piekarski alcătuiesc o schiţă a castrului.
În urma cercetărilor sistematice din 1897, Grigore Tocilescu şi Pamfil Polonic, descoperă pe lângă fundaţiile unor construcţii din fortificaţie şi inscripţii referitoare la fazele constructive ale acesteia.
În anii 1936-1937, C. S. Nicolăescu-Plopşor, cercetează castrul şi aşezarea romană de la Bumbesti-Jiu „Gară”, luând totodată măsuri pentru consolidarea zidului de incintă.
Cercetările arheologice sunt reluate în 1955-1956 de colectivul format din Grigore Florescu, Expectatus Bujor şi Ana Matrosenco şi continuate în anii 1969-1982 de Muzeul Judeţean Gorj (Petre Gherghe, Gheorghe Calotoiu şi Vasile Marinoiu) şi Muzeul Naţional de Istorie (Constantin C. Petolescu şi Liviu Petculescu).
Din 1982 şi până în 1993, conducerea cercetărilor din castrul de piatră a fost preluată de Muzeul Militar Naţional (col. Cristian Vlădescu şi maior Romeo Avram) şi Institutul de Istorie şi Arheologie din Bucureşti (Constantin. C. Petolescu, G. Poenaru-Bordea, E. Nicolae), iar din 1994 de Muzeul Judeţean Gorj.

Cele mai interesante descoperiri
Marele număr de ştampile militare aplicate pe cărămizi şi ţigle, atestă prezenţa mai multor unităţi militare ce provin din legiuni (legio V Macedonica, legio IIII Flavia, legio VII Claudia) şi trupe auxiliare (cohors IV Cypria c [ivium] R[omanorum] şi cohors I Aurelia Brittonum milliaria cunoscută din inscripţia de reconstrucţie  a castrului cu zid de piatră din anul 201 d. Hr., descoperită de Grigore Tocilescu la sfârşitul secolului al XIX-lea).
Din acestea se mai păstrează cinci încăperi centrale, realizate într-o primă fază de construcţie, şi alte două dintr-o fază ulterioară.

Bumbeşti-Jiu „Gară”, centru meşteşugăresc roman
Cercetările arheologice efectuate până acum în aşezarea civilă a castrului de aici au surprins prezenţa a trei cuptoare de ars ceramica şi a două tipare de lut utilizate pentru realizarea medalioanelor cu figuri în relief aplicat. Instalaţiile de ars ceramica se încadrează tipului de cuptor cu picior central.
Lângă unul dintre cuptoare a fost dezvelită o construcţie de formă circulară considerată de responsabilii cercetărilor din 1991 drept bazin de preparare a argilei.
În centrul ceramic de la Bumbeşti-Jiu „Gară” s-a manufacturat un repertoriu variat de forme ceramice: farfurii, castroane, ulcioare, oale, căni, ceşti, amfore, pavimente. Se pare că în atelierele de la Bumbeşti Jiu „Gară” s-au fabricat şi opaiţe.
Descoperirile din anii 1973-1974 şi 1991 indică prezenţa unor ateliere de fierărie: unelte din fier (ciocan, daltă, piroane), piese pentru construcţii, materiale de uz gospodăresc, arme şi alte obiecte cu întrebuinţări variate.
Totodată, la Bumbeşti-Jiu “Gară” s-au descoperit piese de podoabă: inel şi pandantiv din argint, păstrate integral, brăţară şi lănţişor de asemenea din argint, găsite în stare fragmentară.
Materialul litic este reprezentat de o statuetă antropomorfă (zeiţa Venus cu doi amoraşi), altar etc.
Tezaure
Descoperit întâmplător în 1972, primul tezaur s-a compus din peste 193 monede romane imperiale, din care s-au recuperat 185, alături accesorii vestimentare (fibule) şi piese de podoabă din argint (brăţări, lănţişor fragmentar).
Cercetările arheologice sistematice desfăşurate în anul 2002 (Vasile Marinoiu, Gheorghe Calotoiu, Dumitru Hortopan şi Mădălina Mărgineanu) în înteriorul castrului au dus la descoperirea unui tezaur roman imperial alcătuit din 92 de monede de argint (87 denari, 5 antoninieni), care acoperă o perioadă de aproape 50 de ani.
În ceea ce priveşte atelierele monetare unde au fost bătute monedele ce compun tezaurul din castrul de la Bumbesti-Jiu “Gară”, acestea sunt cele de la Roma, pentru 85 de piese.
Misiunea castrului de la Bumbeşti era de a apăra şi asigura intrarea în defileul Jiului, constituind de altfel şi punctul de legătură al drumului pe Jiu cu cel ce venea de la Drobeta, prin Putinei-Cătune-Pinoasa, precum şi centru de supraveghere al depresiunii intercarpatice din Mehedinţi şi Gorj.

La anul 201, sub împăratul Septimiu Sever şi Antoniu Caracala, castrul de glii de pămînt (muri cespiticii) al coh. IV Cypria a fost restaurat de peatră (muri lapidei) de coh. Militarie Britanică Aureliă Antoniniană
Alexandru Ştefulescu, „Gorjul istoric şi pitoresc”.

Varul ce încheagă petrele este de o consintenţă aşa de mare, că e aproape să se sfarme ciocanele de fier când îl lovesc
Alexandru Ştefulescu

Adina-Gabriela Cotorogea

Comments are closed.