În toamna anului 1939 începea să emită la Chișinău postul Radio Basarabia, un eveniment important pentru toată țara,inclusiv pentru gorjeni deoarece primul ministru în vremea căruia începuse proiectul fusese Gheorghe Tătărescu. Mai mult, postul de radio avea ca scop combaterea propagandei sovietice de la graniţa nord-estică a ţării. Postul a funcţionat până în 1940 când, la 28 iunie, odată cu invadarea Basarabiei de către armatele sovietice, atât clădirea cât şi aparatura au fost distruse de bombardamente.
Ne prilejuiește acest articol și faptul că pe 26-27 aprilie 2013, Universitatea de Stat din Moldova organizează o conferință științifică pe această temă. La 73 de ani de la evenimentele care au permis apariția acestui post, Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării propune o Conferință Științifică intitulată ”Radio Basarabia-revenirea la adevăr”, un demers pentru elucidarea unei perioade mai puțin cunoscute din istoria radioului din România. De amintit și că statul român a reînființat acest post de radio în anul 2011.
Recurs la istorie
Postul ”Radio Basarabia” de la Chişinău a fost inaugurat la 8 octombrie 1939 și a permis dezvoltarea şi consolidarea reţelei de radiofonie românească pe tot cuprinsul țării. Documentele existente în prezent ne fac să credem că a fost şi un răspuns al regimului autoritar condus de Carol al II-lea în faţa expansiunii comunismului sovietic. Primăria Chişinău a cedat Societăţii Române de Radiodifuziune, în 1937, clădirea fostului Teatru Puşkin din strada Carol I pentru a deschide noul post de radio.
Radio Basarabia a fost dotat cu material tehnic de la Societatea Română de Radiodifuziune. Dan Sărățeanu, director al Radioului în vremea aceea, nota: „…e bine de ştiut că Radio-Chişinău a fost construit din rezervele de material tehnic ale Societăţii Române de Radio, modificate şi adaptate noii lor meniri. Nu s-au adus din străinătate decât foarte puţine piese noi, strict trebuincioase. Într-o epocă în care fiecare leu contează, economia făcută prin această bună gospodărire este cât se poate de lăudabilă. Odată montarea postului începută, s-au născut o serie de probleme tehnice pe care inginerii noştrii le-au soluţionat practic, la faţa locului pentru ca emisiunile noului post să domine perfect regiunea de Nord-Est a ţării până în cele mai ascunse unghere ale ei”.
România avea o mare problemă ca urmare a propagandei anti-românești desfăşurată de posturile maghiare, sovietice şi bulgare şi slaba recepţie a postului Radio Bucureşti în zonele limitrofe ale ţării. Acest fapt a determinat guvernul şi Marele Stat Major să ceară instalarea unor emiţătoare la Timişoara, Cluj şi mai ales în Basarabia. Aici, între Siret şi Nistru se recepţionau foarte bine emisiunile bolşevice cu un puternic caracter revizionist în timp ce programele româneşti nu reuşeau să asigure buna informare a radio-ascultătorilor.Soluţia propusă de inginerul Gheorghe Ciolac prevedea un post de emisie la Chişinău şi legarea studiourilor din Chişinău şi Iaşi prin cablu aerian.
Din jurnalul Primăriei Chișinău, care ceda Societății Române de Radiodifuziune, în 1937, clădirea pentru post: „Prin instalarea acestui post de radio emisiune la Chişinău se va putea desfăşura, cât mai larg, atât propaganda cât şi cultura naţională, astfel ca ea să fie cunoscută de toţi locuitorii acestei provincii, ceea ce este în interesul Ţării. Afară de aceasta, Chişinăul, fiind un centru de cultură foarte dezvoltat, postul de radio ar da prilejul intelectualilor, artiştilor şi instituţiilor de cultură să manifeste şi să contribuie la programele ce se vor emite, răspândind astfel învăţătura şi cultura românească peste hotare şi în toate straturile sociale” .
Conferință Științifică
Universitatea de Stat din Moldova, Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării, organizează în zilele de 26 și 27 aprilie 2013 Conferința Științifică ”Radio Basarabia-revenirea la adevăr”, având drept scop elucidarea unei perioade mai puțin cunoscute din istoria Radio România. Temele comunicărilor se referă la: contribuția Radiodifuziunii Române la formarea conștiinței naționale în Basarabia; premise politice pentru constituirea Postului de Radio Basarabia, politica editorială și personalitățile etc.
