Special

Politică

Istorie

Gorjul

Patrimoniu

Home » Gorjul » „Poiana lui Mihai”, monumentul și povestea lui

„Poiana lui Mihai”, monumentul și povestea lui

Submitted by on 11 August 2010articol citit de 4,916 ori | No Comment

Situat la graniţa dintre judeţele Gorj şi Hunedoara, ”Poiana lui Mihai” este cunoscută ca locul unde s-a oprit Mihai Viteazul în toamna anului 1600 pentru ultima dată înainte de a trece în Transilvania şi apoi a merge la Viena. Din nefericire, voievodul va muri în mai puţin de un an după semnele care se arătaseră, în acest loc i-a murit calul. Monumentul a fost ridicat în 1932 dar timpul a făcut ca inscripţiile de pe monument să fie greu de descifrat de cei aflaţi în vizită.

poiana-lui-mihai

În fiecare an sute de oameni îşi amintesc de marele voievod

La sfârşitul săptămânii trecute a avut loc în localitatea Schela manifestarea devenită deja tradiţională la „ Poiana lui Mihai”. Manifestările din Poiana lui Mihai au început încă de sâmbătă când a avut loc instalarea taberei, seara a fost organizat un foc de tabără unde au fost recitate poezii şi s-au cântat cântece patriotice. Duminică au fost vizionate în acelaşi loc filmele ”Mihai Viteazul” şi ”Nemuritorii”.

Povestea lui Mihai Viteazul
În toamna anului 1600, Mihai Viteazul era într-o situaţie fără ieşire după ce în acelaşi an fusese voievodul tuturor românilor. După ce pierduse Transilvania şi Moldova, dar şi o parte a Ţării Româneşti, voievodul era la limita rezistenţei.Retras în Oltenia şi părăsit chiar de Buzeşti, Mihai va decide să ceară ajutorul împăratului habsburgic. Aşa că în toamna anului 1600 el trece în Ardeal prin zona Schela-Sâmbotin, singura practicabilă la vremea aceea. Însoţit de puţini colaboratori, Mihai coboară spre Petroşani, iar de aici în Ţara Haţegului, ferindu-se a fi reperat de gărzile generalului Basta, stăpân peste toată Transilvania la vremea aceea.
Prin Deva, Beiuş, Oradea, Debreţin, Tokay, Caşovia şi Bratislava, ajunge la Viena (12 ianuarie 1601), iar de aici la Praga, unde se afla Rudolf al II-lea. De-a lungul mai multor întâlniri şi urmare unor rapoarte exacte privind situaţia reală a noii configuraţii politico-strategice din regiunea carpato-dunăreană, Mihai reuşeşte să lămurească administraţia imperială şi pe însuşi împăratul, încredinţându-i-se misiunea restabilirii situaţiei în Transilvania. Aici nemeşii îl izgoniseră pe Basta, readucând pe tronul Principatului, pentru a treia oară, pe Sigismund Bathory. Se cunosc evenimentele, revenirea spectaculoasă a lui Mihai Viteazul va fi curmată mişeleşte din ordinul generalului Basta. Gorjenii, cu Buzeştii revenind în tabăra domnitorului, îl vor aştepta în zadar.
Legenda spune că la Schela a murit calul lui Mihai Viteazul, semn că  animalul a prevestit pericolul care-l păştea la trecerea peste munţi. Acolo, calul marelui voievod a murit pe loc, dar Mihai Viteazul a ignorat semnele şi şi-a continuat drumul pe jos. El a trecut spre Transilvania înfruntând soarta care urma să-i curme viaţa peste doar opt luni. Exact în locul în care se spune că a poposit pentru ultima dată Mihai Viteazul a fost ridicat un monument în anul 1932.

Monumentul de la Schela
În primăvara lui 1932, Societatea Culturală „CULTUL EROILOR” din Bucureşti a hotărât ridicarea unui monument închinat memoriei marelui voievod Mihai Viteazul, în amintirea trecerii sale prin Pasul Vulcanului (comuna Schela), spre Ardeal. Locul a purtat din vechime numele de „POAIANA LUI MIHAI”, locul de popas nocturn înainte de trecerea munţilor… În august 1932, monumentul era gata şi el sosea în gara Târgu-Jiu, fiind apoi amplasat, pe la începutul lunii septembrie, într-un loc de popas de pe drumul ce leagă Schela Gorjului de Vulcanul Hunedoarei.
Meritul ridicării monumentului l-a avut  locotenentul dr. C. Lupulescu, fiu al comunei Sâmbotin, împreună cu fratele său, studentul Ion Lupulescu. Instalat în septembrie 1932, monumentul era înalt de 6-7 metri şi avea în vârf un vultur, iar pe piedestal, în basorelief, chipul viteazului voievod. Inaugurarea s-a făcut pe 25 septembrie, de faţă cu multe autorităţi gorjene şi în prezenţa unui numeros public, foarte mulţi participanţi fiind din Târgu-Jiu.
A prezentat onorul o  companie din Regimentul 18, o  baterie din Regimentul 7 Artilerie Grea, participând cu însufleţire muzica Regimentului 18 Gorj. Serviciul divin a fost oficiat de preotul Gr. Prejbeanu, protoiereul judeţului la vremea aceea.

Comments are closed.