Viața la țară este un punct de atracție pentru orice turist care trăiește în tumultul orașelor, iar orice localitate rurală l-ar putea atrage, dacă localnicii știu cum să pună în valoare resursele turistice pe care aceasta le are. Facem, acum, un experiment în comuna Plopșoru, județul Gorj, regiunea Oltenia, țara România, pentru a dovedi că, aici, poți să petreci un sejur plăcut și plin de provocări. Pescarii se pot relaxa prinzând pește din lacurile de pe raza localității. Pasionații de gastronomia tradițională pot petrece o zi la stână, încheiată cu un festin la marginea pădurii și se pot delecta cu căpșuni culese cu mâna lor. De asemenea, cu siguranță, oricine s-ar bucura să experimenteze cioplitul în lemn, să facă sport, sau să participe la un bâlci tradițional, ce are loc, în fiecare an, de Sfânta Maria Mare. Cât despre iubitorii de muzică și dans, aceștia se pot alătura ansamblului artistic din cadrul școlii, să învețe cum sunt cântecele și jocurile populare de la Plopșoru.
Experimentul de față este parte a proiectului „Respect pentru Trecut, o șansă pentru Viitor”, implementat de Asociația Pro Vertical în 10 localități din regiunea Oltenia. Proiectul este finanțat de Uniunea Europeană, prin programul Erasmus+. În cadrul acestuia, tinerii sunt încurajați să contribuie la dezvoltarea comunităților în care trăiesc, participând activ și colaborând cu autoritățile locale, prin promovarea turismului local.
Tineri din echipa noastră de proiect, membri ai Ansamblului Cobilița din județul Gorj, alături de îndrumătorii lor, au colaborat, timp de trei zile, cu tineri de la Școala Gimnazială Nicolae Tomovici Plopșor din localitate, cu cadrele didactice, precum și cu autoritățile publice locale, pentru a scoate la lumină frumusețile comunei.
Panorama din Dealul Curmătura
Prima dată când vii la Plopșoru, trebuie să urci în Dealul Curmătura, loc de belvedere din care poți să admiri o mare parte din localitate. Aici ne-a condus primarul Petre Grigorie. El spune că a avut oportunitatea, din fonduri europene, să asigure condiții optime pentru toate căile de acces către locațiile de interes pentru turiști.
„Am construit 36 de km de drumuri agricole, prin programe de finanțare externă. Aceste drumuri creează acces către fermele cetățenilor, către pădurea din zonă și izlazurile din comună și toate celelalte zone, care creează imagini pentru a promova un turism local. Comuna Plopșoru este o comună mare, având în componența sa 11 sate. Are 8000 de hectare ca suprafață, dintre care 3000 de hectare pădure. Are bogății ale subsolului, ale solului, terenuri agricole, bălți. Se promovează pescuitul, am creat drumuri de acces asfaltate către aproape toate bălțile din comună, astfel că pescarii care vin la Plopșoru merg cu mașina pe drum asfaltat până la baltă. Uitați acolo, drumul intră pe aici și iese pe la Cocoreni. Este variantă ocolitoare și pentru mijloacele de transport agricole, să nu mai iasă în drumul național. De fapt, acesta a fost unul dintre punctajele care ne-au ajutat.” (Petre Grigorie – primar comuna Plopșoru, județ Gorj)
Credința, la loc de cinste
Localnicii din Plopșoru sunt oameni credincioși, lăcașurile de cult reprezentând pentru ei poli importanți ai comunității. Acestea sunt deschise, însă, pentru oricine vine în zonă și dorește să se roage sau să participe la slujbe. Una dintre biserici, din satul Ceplea, a renăscut, după ce a fost pe cale să se prăbușească. Primarul ne-a spus că, acum, au în vedere un nou obiectiv, pentru enoriașii din satul Deleni.
„În dealul Curmătura, o zonă plină de energie, istoria spune că aici, undeva în zonă, mai jos, exista o bisericuță de lemn. Pe timpul invaziei turcilor, aceștia i-au dat foc. Iată că timpurile vin, astfel încât să aducem istoria înapoi.” (Petre Grigorie – primar comuna Plopșoru, județ Gorj)
În prezent, oamenii din satul Deleni coboară la o biserică de la linia principală, pe vreme bună sau rea și nu au cimitir în apropiere. Pentru a îndrepta această situație, autoritățile au luat decizia de a ridica o nouă biserică, în apropierea locului celei dispărute.
„Această troiță a fost primul semn pe care l-am amplasat, care, mai departe, a dat curs construirii acestei biserici. Așa să ne-ajute Dumnezeu, s-o facem.” (Petre Grigorie – primar comuna Plopșoru, județ Gorj)
Viața la stână
Cine vrea să simtă pe pielea lui cum e viața la stână, poate face asta la gospodăria lui Constantin Ungureanu din satul Sărdănești al comunei Plopșoru. În urmă cu 11 ani, acesta a cumpărat o ieduță în ajunul Paștelui, pentru sacrificare, dar i-a părut rău să o taie și așa a început povestea.
„Nu am găsit ied, am luat o ieduță. Aducând-o acasă, mi-a părut rău să o tai și am păstrat-o. Am plecat de acasă să fac un transport în județul Teleorman, ieduța plângea și a trebuit să-i iau un ied. Am zis să nu fie singură. După o bună perioadă, am ajuns la concluzia că ei sunt mici, ar trebui să-i învețe cineva să mănânce, am luat o capră stearpă, cum se zice și pe lângă capra asta stearpă am ajuns să am vreo patru ieduițe și un ieduț.” (Constantin Ungureanu – crescător de animale, com. Plopșoru)
De atunci, Constantin și soția lui s-au dedicat creșterii animalelor. Au renunțat la televizor, la curentul electric, trăiesc la stână, în mijlocul naturii, ca pe vremuri.
„Noi ne-am hotărât să stăm zi și noapte lângă ele, să colaborăm și să ne ducem viața liniștită, fără celelalte modernizări, cu televizor, cu curent electric, încercăm să coborâm la nivelul de a-ți găsi liniștea sufletească. La ora actuală, avem 57 de caprine și 86 de ovine, găinușe de munte, rațe, pui, iepuri, porci…” (Constantin Ungureanu – crescător de animale, com. Plopșoru)
Cei doi soți ar putea să le pună turiștilor la dispoziție casa lor, cu toate condițiile necesare, moderne, pentru că ei stau zi și noapte la stână, în sezonul cald. Ziua, dacă vor să participe la activități, turiștii pot să meargă cu animalele la păscut și să le mulgă. Constantin și soția sunt dispuși, chiar, să amenajeze și o casă bătrânească, pentru ca vizitatorii să vadă cum se trăia cândva.
„Avem și casă veche, cu tot stilul țărănesc, avem singura casă de lemn, tradițională, cu etaj, de aici din sat.”(Constantin Ungureanu – crescător de animale, com. Plopșoru)
Tinerii din echipa de proiect, care au participat și la producția acestui material, au experimentat pe pielea lor cum e să mergi cu oile și cu caprele la păscut, iar unora le-a ieșit chiar și mulsul. La final, gazdele i-au răsplătit cu o masă tradițională, la margine de pădure.
Ultimul meșter cioplitor în lemn al comunei
Pe vremuri, oamenii din mediul rural își confecționau din lemn diverse obiecte, necesare în gospodărie. În prezent, singurul cioplitor în lemn din Plopșoru este Constantin Almăjanu, iar de lucru mai are destul de rar. El își amintește cum meșteșugul său l-a ajutat să se-nsoare. Socrul i-a spus că, dacă îi demonstrează că știe meseria, nu trebuie să-i mai poarte fetii de grijă că va muri de foame, așa că i-o dă de nevastă.
„Lucram la așa ceva, la munte și trebuia să mă căsătoresc și m-am dus la părinții soției și a spus că dacă știu să pun cozi la secure îmi dă pe fie-sa de soție, dacă nu, nu.” (Constantin Almăjanu – cioplitor în lemn, comuna Plopșoru)
Cea mai rezistentă coadă de secure se face din salcâm, a povestit bătrânul, care s-a bucurat că tinerii din cadrul proiectului au fost interesați să-l vadă la lucru.
„Se crapă lemnul în patru sau în cât iese și se cioplește…Mă vedeți dumneavoastră, cum o fac la cuțitoaie, acum…” (Constantin Almăjanu – cioplitor în lemn, comuna Plopșoru)
Constantin a cioplit mii de cozi de secure, doage de butoi și alte obiecte necesare în gospodăria țărănească, la viața lui. În vremurile de demult, erau și alții care lucrau așa ceva. Acum nu mai lucrează decât el, dintre bătrânii satului, iar din tânăra generație… nimeni.
„Am și eu copii, dar nu vor să pună mâna să facă. Am trei băieți, dar nu știe să facă niciunul… Făceam câte 200 de bucăți de doagă pentru butoaie de bere – exporturi, la zi.
Uitați, asta e, acum o fasonăm așa, să nu înțepe la mână…. asta este, numai s-o punem la secure.”(Constantin Almăjanu – cioplitor în lemn, comuna Plopșoru)
Căpșuni proaspete, culese pe loc
Un popas bine venit pentru turiștii dornici de a experimenta viața la țară este ferma lui Ion Ciolacu și a familiei sale, din comuna Plopșoru. Oricine poate veni aici să-și culeagă cu propriile mâini căpșunile pe care să le servească la desert, ceea ce au fost invitați să facă și tinerii din proiectul nostru.
„Dacă e cineva și vor să-și culeagă singuri, pot să-și culeagă.” (Ion Ciolacu – proprietar fermă căpșuni, comuna Plopșoru)
Căpșunile sunt perisabile, se strică foarte repede, dar fermierul are contract cu un lanț de magazine, așa că nu are probleme. El spune că a încercat să vândă singur, dar a renunțat.
„Domnule, desfacerea, tu ca producător nu poți să ți-o faci, că nu poți să te pricepi la toate. Noi știm să producem, nu știm să vindem. Credeți-mă! Am încercat, dar nu știm să vindem.” (Ion Ciolacu – proprietar fermă căpșuni, comuna Plopșoru)
Producătorul spune că o cooperativă agricolă ar fi benefică în zonă, dar, din păcate, nu există niciuna, fiind doar câteva în întreaga țară.
„Patru -cinci producători dacă am fi, ne facem o cooperativă, facem un contract, dăm atâtea vinete… știm ce să cultivăm, toată lumea… prin acea cooperativă își vând produsele lor fermierii.” (Ion Ciolacu – proprietar fermă căpșuni, comuna Plopșoru)
Ion Ciolacu admite că, pe lângă activitatea pură de producție, ar putea primi, oricând, turiști dornici de a petrece o zi în ferma sa de căpșuni.
Condiții optime pentru activitatea sportivă
Autoritățile din Plopșoru au creat condiții pentru ca tinerii din comună, precum și potențialii turiști, să poată face activități sportive.
„Am început, pentru tineri, să dezvoltăm activitățile sportive. Avem o echipă de fotbal în comună, am început construirea a patru terenuri cu gazon sintetic, în curtea a 4 școli. Acestea creează posibilitatea tinerilor să se dezvolte fizic, să fie tineri bine dezvoltați, destoinici, care să ducă mai departe imaginea comunei Plopșoru.” (Petre Grigorie – primar comuna Plopșoru, județ Gorj)
Școala, deschisă spre lume
Copiii și tinerii din Plopșoru învață în 7 școli, mulți dintre ei remarcându-se chiar și la nivel internațional, în diverse concursuri și schimburi între popoare.
„Avem copii de valoare, care au reușit la olimpiade și reușesc în continuare să câștige premii internaționale. Au făcut vizite în străinătate cu școala generală, schimb de experiență, pentru că asta promovează și la nivel mondial , unitatea și schimbul de experiență între popoare. Nu războaiele, pacea și prietenia să funcționeze între popoare!”(Petre Grigorie – primar comuna Plopșoru, județ Gorj)
Proiectul de față nu este singurul în care tinerii din Plopșoru participă. Ei sunt împlicați în alte trei proiecte Erasmus+, alături de cadrele didactice.
„Școala noastră are în derulare încă trei proiecte Erasmus+, proiecte de schimb interșcolar: „Să ne distrăm împreună”, „Integrare prin strategii inteligente” și, cel de-al treilea proiect, „Vocea Europei prin teatru”. Aceste proiecte ne oferă posibilitatea să cunoaștem sisteme de educație din alte țări, să cunoaștem tradiții, obiceiuri, cultură, religie, gastronomie. De asemenea, ne promovăm tradițiile și obiceiurile noastre, sistemul nostru de educație, frumusețea țării noastre, având posibilitatea să schimbăm percepția pe care o au alte țări despre România.” (Elena Gheorghiță, director Școala Gimnazială Nicolae Tomovici Plopșor)
Activitatea culturală, un alt punct de atracție pentru turiști
Activitatea culturală este un alt punct de atracție pentru turiști, în Plopșoru. O dată pe an, atât localnicii cât și oameni din împrejurimi vin la bâlciul tradițional de Sfânta Maria Mare, din 15 august, care se încheie cu hora satului, pornită de primarul Petre Grigorie. De asemenea, elevi din școlile din localitate, conduși de cadrele didactice, s-au reunit într-un grup vocal folcloric ce și-a luat numele de la o floare ce crește, din abundență, în mod natural, pe câmpurile de aici. Este vorba despre mac, așa că grupul se numește „Macul” Plopșoru. La rândul lor, tinerii pasionați de muzica folk au constituit grupul „Izvoarele”, după numele unuia dintre satele comunei, dar sunt și tineri care fac parte din echipa de dansuri, sau cântă individual. Cu toții, au reprezentat cu cinste comuna Plopșoru la Festivalul Național de Etnografie și Folclor pentru Copii și Tineret Curtișoara, organizat de echipa noastră de proiect și de Ansamblul Cobilița. Festivalul a fost dedicat, în anul 2022, proiectului Erasmus+ „Respect pentru Tracut, o șansă pentru Viitor”, din care face parte acest reportaj.
Vă invităm la Plopșoru!
În speranța că am reușit să vă îndreptăm atenția asupra atracțiilor localității în care noi am zăbovit trei zile și tot n-am epuizat locurile ce pot fi vizitate, vă invităm în comuna Plopșoru, județul Gorj, regiunea Oltenia, țara România și, cu siguranță, n-o să vă pară rău.
Redactor: Aura Stoenescu
Coloana sonoră:
-muzică și orchestrație
Marius Florea
-orchestrație și studio
Liviu Ploae
Asistent imagine, voce over și montaj:
Aura Stoenescu
Traducerea și adaptarea:
Emanuela Tulpan
Echipa de producție:
– Tinerii participanți
Roberta Strîmbu
Magda Prunaru
Codruț Dragu
Răzvan Croicu
Necșoiu Andrada
Tăbăran Ștefania
Tunaru Alexandra
Popescu Roberta
Predescu Isabela
Bunea Fabiana
Perca Anda
Florea Alesia
Bogatu Adina
Băran Lavinia
Pleșa Sara
Perca Diana
Almăjanu Estera
Nicola Alexandra
Mărgan Eduard
Biriboiu Claudia
Dăianu Albert
Ungureanu Loredana
Piscureanu Alesia
Scredeanu Daria
Grecu Alisia
Cocoranu Natalia
Boboc Ștefania
Mortan Elena
Tunaru Darius
Ungureanu Daria
Trufelea Ana Maria
Braia Ionuț
Ogășanu Vasilica
Văduva Darius Ionuț
Cornescu Adelina
– Cadre didactice
Dir. Elena Gheorghiță
Prof. Cincă Ana-dir.adj
Prof. Popescu Mihaela
Prof. Cincă Ovidiu Dan
Prof. Cosacu Maria Claudia
Prof. Spătaru Mariana
Prof. Milcu Lavinia Alexandra
Prof. Mihalache Minel
Prof. Predescu Elena Liana
Prof. Dăianu Elena Bălașa
Prof. Neniu Alin
Prof. Brănescu Dorin
Prof. Orbețu Maria
Prof. Birdăcel Denisa
Parteneri:
Muzeul Județean Gorj „Alexandru Ștefulescu”
Primăria Plopșoru, Gorj
Școala Gimnazială Nicolae Tomovici Plopșor
Școala Gimnazială nr. 1 Rovinari, Gorj
Conţinutul prezentului material reprezintă responsabilitatea exclusivă a autorilor, iar Agenţia Naţională şi Comisia Europeană nu sunt responsabile pentru modul în care va fi folosit conţinutul informaţiei.
Materialul a fost realizat în cadrul proiectului „Respect pentru Trecut, o șansă pentru Viitor”(nr: 2021-1-RO01-KA154-YOU-000021331), implementat de Asociația Pro Vertical , în perioada 1 noiembrie 2021 – 31 decembrie 2022. Proiectul este finanțat de Uniunea Europeană , prin Programul Erasmus+, Acțiunea Cheie 1 – „Proiecte de mobilitate în domeniul Tineret”, program gestionat în România de Agenția Națională pentru Programe Comunitare în Domeniul Educației și Formării Profesionale (ANPCDEFP).
