Graţie eforturilor profesorului universitar Mihail Şcheau, un gorjean de pe meleagurile Băleştiului, am putut intra în posesia unor date despre academicianul Victor Gomoiu, un pisc al medicinei româneşti în secolul trecut. Chiar dacă a fost mehedinţean la origine, academicianul Victor Gomoiu a fost important şi pentru istoria Gorjului fiind fondator al „Cercului poporanist” şi revistei „Şezătoarea săteanului”, Bumbeşti –Jiu. A colaborat pentru cele două iniţiative cu George Coşbuc şi G. Dumitrescu-Bumbeşti. Mihail Şcheau are meritul de a fi publicat acum câţiva ani memoriile academicianului Gomoiu într-o lucrare impresionantă în şase volume.
Victor Gomoiu a fost un medic chirurg şi istoric al medicinei, care a îndeplinit funcţia de ministru al sănătăţii (1940). În acest moment, în Bucureşti există un spital de pediatrie cu numele “Gomoiu”. În oraşul Vânju Mare se află “Liceul teoretic Dr. Victor Gomoiu”. Sperăm ca materialul nostru să fie o avancronică a comemorării a 50 de ani de la moarte care se vor împlini în februarie 2010. Deşi numele şi realizările sale au fost foarte apreciate în epocă, a făcut de două ori închisoare, o lună în 1934 pe vremea regimului comunist şi patru ani şi patru luni (1950-1954) pe vremea regimului comunist.
Personalitate proeminentă a medicinei
Timp de mai bine de o jumătate de secol, academicianul Victor Gomoiu a dominat mediile în care a lucrat ca medic chirurg, istoriograf medical, organizator sanitar ş.a. A excelat în mai multe domenii ca ştiinţă, tehnică, asistenţă socială şi artă. A fost unul din fondatorii studierii Istoriei Medicinei româneşti, prin publicarea în 1923 a cărţii „Din istoria medicinii şi învăţământului medical românesc”, prin fondarea Societăţii Române de Istoria Medicinii Româneşti în 1929 şi organizarea la Bucureşti a celui de-al IX-lea Congres al Societăţii Internaţionale de Istoria Medicinei în 1932.
La 1 februarie 1936, Victor Gomoiu a fost ales preşedintele Societăţii Internaţionale de Istoria Medicinei-Paris, fiind primul român ajuns în asemenea funcţie. A deţinut această funcţie până în 1958. Medicul oltean a făcut ambele războaie mondiale, fiind decorat pentru fapte de eroism. A fondat şi a condus Uniunea Ofiţerilor de Rezervă şi Retragere. A avut mari merite în fondarea unor spitale din Bucureşti, Mangalia, Vânju Mare, Turnu Severin etc.
A fost membru a 17 academiide ştiinţă. A fost o personalitate culturală de excepţie. Debutul său în ale literaturii se produce de timpuriu, în 1906 îl găsim membru în Comitetul de redacţie al revistei poporaniste „Şezătoarea săteanului”, coleg cu George Coşbuc şi G. Dumitrescu Bumbeşti-Jiu. A făcut cercetări medicale în poezia populară românească.
Muzeu al medicinei la Craiova dar şi Târgu-Jiu
În 1972, dr. Viorica Gomoiu a donat Universităţii Craiova un bogat fond documentar şi muzeistic pentru fondarea muzeului medico-farmaceutic „Victor Gomoiu”, care a fost inaugurat în 1974. Memoriile sale, ţinute la secret, au fost studiate şi parţial comunicate. Au fost publicate abia în anul 2006.
Încă din 1963, farmaciştii Gheorghe Cismărescu (1900-1964) şi Nicolae Zahacinschi (1919-1988) au organizat, în Craiova, o Colecţie de istoria farmaciei, initial la Casa Medicului şi farmacistului. Dupa 10 ani, sub conducerea prof. univ. dr. Mihail Şcheau ( gorjean din Găvăneşti), pasionat cercetator al istoriei medicinii, a fost fondat Muzeul de Istoria Medicinii şi Farmaciei “Victor Gomoiu”, afiliat la Universitatea din Craiova. Nucleul Muzeului îl constituie donaţia dr. Viorica Gomoiu care cuprinde cele mai valoroase piese muzeale adunate de-a lungul întregii sale vieţi de către marele chirurg şi medico-istoric prof. dr. doc. Victor Gomoiu. Concepute ca bază didactică, ştiinţifică şi cultural-educativă, colecţiile Muzeului s-au îmbogăţit ulterior cu peste 100 de donaţii valoroase ale unor personalităţi medici şi farmacişti români (dr. Ion Jianu, dr. Odiseu Apostol, dr. Ion Vasilescu, dr. Gheorghe Magheru, acad. Ştefan Milcu etc.), precum si din donatiile studentilor Facultatii de Medicina din Craiova. Avându-şi sediul într-o clădire revendicată, muzeul a fost evacuat şi colecţiile divizate după 1990. În prezent, o parte dintre ele se află la Universitatea “Constantin Brâncuşi” din Târgu-Jiu, altă parte la Muzeul de Artă “Theodor Aman” din Craiova (în special tablouri cu valoare de patrimoniu) şi doar o mică parte la Disciplina de Istoria Medicinii din cadrul UMF Craiova.
Povestea Spitalului din Bariera Vergului
Profesorului doctor Victor Gomoiu i-a aparţinut ideea ridicării spitalului care astăzi, în mod meritat, îi poarta numele. La anul 1927 se desăvârşeşte această operă de rară caritate pentru acele vremuri destul de încurcate. Denumirea în epocă era de Spitalul “Sfânta Elena”
Planurile, supravegherea construcţiei precum şi obţinerea fondurilor necesare se datorează aceluiaşi medic, de specialitate chirurg.
Victor Gomoiu, după mai multe zile şi nopţi de studiu, a schiţat cu mâna sa planurile de construcţie, modificând planul iniţial al arhitectului Gheorghe Şimotta, imaginând astfel un imens complex cu servicii de asistenţă medicală gratuită, având cinci mari specialităţi medicale: boli interne, chirurgie, obstetrică-ginecologie, pediatrie si stomatologie. Trebuie să amintim aici că arhitectul Gheorghe Şimotta, aromân de origine, a trăit între ani între anii 1891 şi 1979 şi a avut o activitate extreme de prodigioasă, printre creaţiile sale numărându-se: Palatul Patriarhiei, Biserica Schitului Dărvari, precum şi imobilele din strada C.A.Rosetti nr. 19, Bdul Magheru 31, imobilul de la intersecţia Bdului Dacia cu strada Eminescu, din Aleea Modrogan nr. 2 ş. a.
Chirurgul Victor Gomoiu a fost aspru criticat în vreme pentru locul ales, deloc primitor, să ridice spital. Mai ales şi pentru că singura sursă de apă în acel moment era o pompă care se afla la câteva sute de metri de viitorul aşezământ. Acestora, doctorul, le-a replicat: “că oamenilor saraci de la periferii le poate fi de un real ajutor acest spital”. Către aceşti oameni nevoiaşi se îndreptase atenţia medicului şi omului Victor Gomoiu.
La început spitalul a fost cunoscut sub numele de “Complexul de asistenţă medico-socială de la Bariera Vergului” şi avea nu mai puţin de 10 cabinete, pe specialităţi, două laboratoare, o farmacie şi 60 de paturi pentru bolnavi. Spitalul avea chiar să fie citat ca model de către Secţia Sanitară a Ligii Naţiunilor Unite de la Geneva.
Lui Victor Gomoiu, nu i-a fost uşor a strânge banii pentru ridicarea acestui edificiu. Doctorul a bătut multe drumuri şi a bătut la multe uşi pentru a da viaţă demersului său. Majoritatea banilor aveau să vină, prin subscripţie publică, de la Banca Naţionala, CFR şi Ministerul Muncii. Ministerul Sănatăţii contribuind şi el, dar cu o sumă neglijabilă. Doctorul Victor Gomoiu s-a angajat, în schimbul banilor colectaţi, să acorde asistenţă medicală gratuită angajaţilor acestor instituţii pe o perioadă de 10 ani.
Deşi nu a primit un credit substanţial, spitalul ridicat de către Victor Gomoiu s-a bucurat de o mare popularitate în rândul populaţiei. După cel de-al doilea război mondial, spitalul se specializează în pediatrie, numit fiind Spitalul de copii “23 August”, iar în anul 1990, medicului i se face un act de justiţie şi spitalul primeşte numele de Spitalul Clinic de Copii “Prof. Dr. Victor Gomoiu”.