Tipograful Nicu Miloşescu şi viaţa culturală

Loading

Nicu Miloşescu a fost fondatorul primei tipografii moderne din Târgu-Jiu. Tipograful Nicu Miloşescu este unul dintre iniţiatorii mişcării culturale ce cuprinde o serie de scriitori talentaţi, editând publicaţii precum: „Vulcanul”, „Parângul”, „Jiul”, „Ardeiul”, „Şezătoarea Săteanului”, „Amicul Tinerimei”, „Bunul Prietin”. De altfel, el este cel care a fondat prima societate de ajutor mutuală din Târgu-Jiu şi a participat la crearea „Societăţii Muzicale”, denumită ulterior „Lyra Gorjului”. Pentru toate aceste merite, regele Carol I al României i-a conferit lui Nicu Miloşescu titlul de „Furnizor al Casei Regale”

Nicu Milosescu ramâne un reper în meseria lui atât pentru gorjeni cât şi pentru ceilalti români
Nicu Milosescu ramâne un reper în meseria lui atât pentru gorjeni cât şi pentru ceilalti români

Prima tipografie modernă din Târgu-Jiu
Nicu Miloşescu a fost fondatorul primei tipografii moderne din Târgu-Jiu. S-a născut la Cerneţi, în jud. Mehedinţi, şi a urmat cursurile şcolii primare la Drobeta Turnu-Severin. Ulterior a fost ucenic într-o tipografie severineană, filială a tipografiei „Samilea” din Craiova.
În jurul vârstei de 20 de ani s-a stabilit la Târgu-Jiu, unde a achiziţionat o tiparniţă şi, pe la 1880, a fondat o tipografie proprie într-o clădire din zona centrală a oraşului (pe actuala stradă Tudor Vladimirescu).
Astfel, tipograful Nicu Miloşescu este unul dintre iniţiatorii mişcării culturale ce cuprinde o serie de scriitori talentaţi, editând publicaţii precum: „Vulcanul”, „Parângul”, „Jiul”, „Ardeiul”, „Şezătoarea Săteanului”, „Amicul Tinerimei”, „Bunul Prietin”.
La iniţiativa sculptorului Witold Rolla Piekarski, Nicu Miloşescu a înfiinţat, în 1894, prima tipografie modernă din oraşul Târgu-Jiu. Ulterior, în 1895, a deschis o librărie proprie. Totodată, în clădirea tipografiei a luat fiinţă şi o legătorie de cărţi.
Nicu Miloşescu era permanent preocupat de achiziţionarea din străinătate a unor utilaje tipografice moderne. Astfel, unul dintre prietenii şi colaboratorii săi apropriaţi, Iuliu Moisil, aprecia, în 1925, că: „Miloşescu era un om foarte priceput în meseria sa, ceea ce dovedesc cărţile, publicaţiile şi lucrările de tot felul executate în atelierele sale. (…) Cărţile erau elegante, de o înfăţişare artistică foarte plăcută (…) ca acelea venite din orice imprimerie bună europeană.”
În anii 1894-1895 a fost editată la tipografia lui Nicu Miloşescu prima revistă culturală din Gorj. Intitulată „Jiul” aceasta cuprindea ilustraţii realizate de către Witold Rolla Piekarski.
În 1895 au văzut lumina tiparului „Amicul Tinerimei”, la iniţiativa lui Iuliu Moisil „Ardeiul”, ambele publicaţii fiind ilustrate de către acelaşi Witold Rolla Piekarski.
La începutul secolului XX, în anul 1901 era editată în tipografie lui Nicu Miloşescu  din Târgu-Jiu „Călăuza pentru înfiinţarea şi conducerea Băncilor Populare la sate” ce cuprindea modele de statute pentru astfel de instituţii bancare.
În aceeaşi tipografie au fost editate valoroase lucrări ale istoricului Alexandru Ştefulescu: „Mănăstirea Tismana”, „Gorjul istoric şi pitoresc”, „Istoria Târgu-Jiului”, „Mănăstirea Polovragi”, „Schitul Strâmba”, „Schitul Crasna”.
Tot aici a fost editat volumul de poezii „Umbre şi lumini” de Emanoil Părăianu, „Cartea săteanului” de acelaşi autor, precum şi lucrarea intitulată „În vâltoare” de Alexandru Vlahuţă.

Maşina de tipărit a lui Miloşescu poate fi văzută la Muzeul Judeţean
Maşina de tipărit a lui Miloşescu poate fi văzută la Muzeul Judeţean

Nicu Miloşescu – o personalitate a Gorjului.
Astfel, în 1904, se aprecia în paginile „Almanahului Tipografic” că, Nicu Miloşescu era „Omul cel mai popular şi mai apreciat” din Gorj.
De altfel, el este cel care a fondat prima societate de ajutor mutuală din Târgu-Jiu şi a participat la crearea „Societăţii Muzicale”, denumită ulterior „Lyra Gorjului”.
Pentru toate aceste merite, regele Carol I al României i-a conferit lui Nicu Miloşescu titlul de „Furnizor al Casei Regale”
Lucrările editate la tipografia sa au fost premiate pentru calitate şi bun gust la expoziţiile de la: Craiova (1884), Bucureşti (1904), precum şi la Expoziţia Mondială de la Paris (1900) şi la Expoziţia Jubiliară de la Bucureşti, din anul 1906, organizată în onoarea a 40 de ani de domnie a regelui Carol I (1866-1914).
Pentru lungi perioade de timp Nicu Miloşescu a îndeplinit funcţia de preşedinte al Camerei de Comerţ din Târgu-Jiu.
Personalitate polivalentă, Nicu Miloşescu a decedat în ianuarie 1924 după o viaţă închinată luminării prin intermediul tiparului atât a elitei cât şi a locuitorilor obişnuiţi ai Gorjului.
În cadrul expoziţiei permanente a secţiei de Istorie a Muzeului Judeţean Gorj „Alexandru Ştefulescu” sunt expuse cărţi şi alte publicaţii tipărite de către Nicu Miloşescu, precum şi o tiparniţă ce a aparţinut tipografiei sale, piesă donată de către domnul director Dumitru Cinciulescu.