A făcut mare vâlvă în urmă cu câteva luni un raport al Comisiei Europene care arăta că problema meditaţiilor este una europeană care creează astfel discriminări majore între copii. În România se cheltuiesc anual peste 300 de milioane de euro pe cursuri suplimentare, în Europa se vorbeşte de miliarde de euro.
Potrivit raportului anual al Comisiei Europene, numai părinţii din Franţa şi Germania cheltuiesc peste 3 miliarde de euro pentru cursuri suplimentare celor oferite de şcoli copiilor lor. În ceea ce priveşte România, raportul realizat la comanda Comisiei Europene precizează că familiile plătesc anual 300 milioane de euro pe meditaţii.
În ciuda miliardelor plătite astfel profesorilor particulari, multe state lăsă acest sector nereglementat, astfel încât meditaţiile au loc frecvent în afara domeniului de impozitare, arată studiul, care avertizează că lăsat nesupravegheat, fenomenul va avea un impact social de puternică divizare între clasele sociale.
În trendul european
Obişnuinţa de a plăti ore în plus faţă de ce se predă la şcoală este aceeaşi în cea mai mare parte a continentului – chiar dacă sumele nu sunt la fel de mari în toate statele. În ultimii ani, părinţii pun deoparte sume tot mai mari pentru a le oferi copiilor lor mai mult decât ceea ce primesc prin educaţia oferită de stat, arată rapoartele Uniunii Europene.
În România, un studiu realizat în 2007 pe 1.267 de elevi din ciclul secundar arata că 27% dintre ei au primit meditaţii. Trei ani mai târziu, un studiu realizat pe 1.500 de copii cu vârste cuprinse între 6 şi 19 ani a arătat că 17% dintre ei primeau meditaţii. În Franţa, un raport realizat în 2007 estima că, în marile licee din Paris, aproximativ 75% dintre elevi urmau cursuri private. În Germania, o cercetare din 2010 arata că 14,8% din numărul total al elevilor primeau meditaţii. În Grecia, un studiu din 2000, realizat pe studenţi din primul an arata că 50% dintre ei au primit lecţii private. În 2010, aproape toţi elevii aflaţi în ultimul an de liceu urmau o formă de şcolarizare suplimentară. În Ungaria – un studiu realizat în 2011 pe 1.361 de studenţi arata că 60,5% dintre ei au primit meditaţii în ciclul secundar de învăţământ.
Modelul românesc
România este un caz aparte faţă de ţările din Europa Occidentală. Astfel, majoritatea meditatorilor sunt profesori cu catedra completă, care oferă cursuri suplimentare pentru a-şi mari veniturile. Un studiu realizat în 2010 de Daedalus Millward Brown şi citat de raportul european arată că 30% dintre elevii care au urmat cursuri particulare, au primit meditaţii chiar de la profesorii lor şi 60,4% de la alţi profesori din şcoala lor sau din alte şcoli. Practica meditaţiilor acordate chiar de profesorii de la clasă este „problematica“, arată autorii studiului, care precizează că riscul este ca profesorii să reducă efortul depus în şcoală, cu scopul de a mări numărul elevilor care le cer serviciile în afara orelor de şcoală. Un alt pericol îl reprezintă favoritismul, arată cercetarea.
Cu toate că din punct de vedere legal, orice venit ar fi declarat, în 2008, numai 1.500 de profesori au făcut astfel de declaraţii, „un procent foarte mic din total“, se arătă în cercetare. Mai puţin de 1% dintre aceştia au făcut declaraţii în Gorj.
Profesorii o fac de foame
Studiul Comisiei Europene arată că, în Europa de Est, în anii ‘90 a scăzut foarte mult puterea de cumpărare, iar salariile profesorilor au fost printre cele mai lovite. Aşa că aceştia au fost forţaţi să găsească modalităţi pentru a-şi suplimenta veniturile. Astfel, un raport din 2000 al UNESCO arată că salariul unui profesor român reprezintă numai aproximativ 40% din suma pe care un profesor cu acelaşi grad o primea în 1990. În 2006, după mai multe greve, Guvernul a majorat salariile profesorilor dar nu la un nivel mulţumitor. După 2009 veniturile cadrelor didactice s-au prăbuşit. Este şi motivul pentru care profesorii români au declarat că dau meditaţii pentru a-şi suplimenta veniturile şi nu pentru profit.
