Sub semnul amintirii eroului națiunii române, Tudor Vladimirescu

 267 total views

Școala Gimnazială ”Antonie Mogoș” Ceauru-Bălești a găzduit la finele săptămânii trecute o serie de manifestări dedicate împlinirii a 202 ani de la Revoluția condusă de Tudor Vladimirescu. Este vorba de Proiectul Educativ Județean ”Tudor Vladimirescu în memoria gorjenilor” în organizarea școlii gazdă în colaborare cu Inspectoratul Școlar Județean Gorj, Societatea de Științe Istorice-filiala Gorj, Muzeul Județean ”Alexandru Ștefulescu” Gorj, Serviciul Județean Gorj al Arhivelor Naționale și  Asociația ”Școala Gorjeană”.

În 2021, o initiativă legislativă a declarat  drept erou al națiunii române pe  Tudor Vladimirescu, gorjeanul care a intrat în istorie  pentru curajul său dovedit la Revoluția de la 1821 pe care a condus-o, mișcare care avea ca scop eliberarea popoarelor creștine de sub dominația otomană.

Tudor Vladimirescu a rămas o personalitate importantă  în istoria noastră națională , devenind o sursă de inspirație și pentru cultura noastră. Cuvintele sale „Patria se cheamă poporul, iar nu tagma jefuitorilor” au rămas emblematice în istoria acestei țări.

Ca în fiecare an din ultimele două decenii, elevii și cadrele didactice de la Școala Gimnazială ”Antonie Mogoș” Bălești au dedicat  o serie de manifestări evenimentului amintit. Toate aceste activități au fost reunite în cadrul Proiectului Educațional „Tudor Vladimirescu în memoria gorjenilor”. S-au aflat în fața elevilor ANGELICA NECȘULEA-Inspectoratul Școlar Județean Gorj, VALENTIN PĂTRAȘCU-Muzeul Județean ”Alexandru Ștefulescu”, ION HOBEANU și DUMITRU CĂTĂLIN DRĂGHICI-Serviciul Județean Gorj al Arhivelor Naționale,  DAN PUPĂZĂ-Asociația ȘCOALA GORJEANĂ, ELENA FĂLCĂU-Școala Gimnazială ”Antonie Mogoș” și CORNEL ȘOMÎCU-Societatea de Științe Istorice, filiala Gorj.

 Desfăşurată în prima parte a anului 1821 (între ianuarie  și mai), Revoluția condusă de Tudor Vladimirescu a dus la sfârșitul domniilor fanariote în Țara Românească și Moldova.  Menționat deseori în manuale, imortalizat prin statui și tablouri, Tudor Vladimirescu este, în realitate, un personaj puțin cunoscut de marele public, dar extrem de interesant și chiar controversat.

Născut dintr-o familie de moșneni sau de țărani liberi din județul Gorj, Tudor Vladimirescu a ajuns prin pricepere și adaptabilitate, administrator de moșii, negustor, dar și ofițer  în armata țaristă, grad de ofițer obținut în timpul ocupației rusești dintre 1806 și 1812. Era căpitanul pandurilor, singura forță militară a vremii. A condus efectiv țara timp de circa două luni, între martie și mai 1821.

Istoricii definesc Revoluția din 1821 drept începutul procesului de renaștere națională a României.

Elevii au aflat de la vorbitori amănunte despre relațiile eroului din Vladimir cu biserica, despre documentele privind evenimentele care se păstrează la Muzeu și Arhive ș.a. S-a prezentat și povestea portretelor lui Tudor Vladimirescu.  Theodor Aman este cel care a fixat în memoria populară înfățișarea lui Tudor Vladimirescu, deși toate variantele de portret au fost realizate postum. Chipul său a fost reconstituit de pictor cu ajutorul mărturiilor unor veterani panduri, supraviețuitori ai Revoluției din 1821, și mai ales cu ajutorul informațiilor și certificarea autenticității din partea unuia dintre apropiații lui Tudor Vladimirescu, Petrache Poenaru (1799–1875), cunoscutul inventator al stiloului.

Spre sfârșitul vieții, l-a ajutat pe Theodor Aman să prindă pe pânză înfățișarea „Domnului Tudor” în tabloul realizat probabil în perioada 1874-1876, la peste o jumătate de veac de la moartea acestuia. Mai recent, au fost descoperite la Viena, unde Tudor Vladimirescu călătorise, litografii care îl reprezintă (cu o expresie aprigă, dură), dar e puțin probabil ca Aman să le fi cunoscut. Portretul realizat de Aman seamănă destul de bine cu litografiile menționate, dar prezintă o versiune idealizată: un bărbat chipeș, demn, cu o expresie calmă, sigur de el, capabil să domine oamenii și situațiile – portretul unui adevărat erou național, foarte necesar în contextul acelor vremuri, când România avea să-și proclame independența față de Imperiul Otoman și să o cucerească printr-un război.

De asemenea, Tudor Vladimirescu a trecut prin Bălești,  venind de la Mehedinți, pe drumul Cerneţului, face popasul între Bălești și Tămășești, la așa-zisul han al lui Meleca, lângă dealul Gurguleu apoi, trecând prin Bălești, recrutează de aici un pandur, pe Vasile Frătuţu-Spineanu, de 26 ani, continuându-și drumul spre Tg-Jiu și mai departe spre București. Și la Cornești se păstrează amintirea lui Tudor  Vladimirescu care era în trecere de la Cloșani, la Tg-Jiu. În trecerea sa prin Cornești, Tudor Vladimirescu a poposit numai o noapte aici la Hanul aflat acum în paragină.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *