Din 1995, sistemul de învăţământ aşteaptă o nouă lege care să se adapteze la schimbările din societate. Deşi au încercat la vremea lor, miniştrii de resort Miclea, Adomniţei şi Andronescu nu au reuşit să ne dea o nouă lege, ci amendamente la precedenta. Deşi anul trecut proiectul hibrid Andronescu-Miclea a trecut prin Parlament, el a fost declarat neconstituţional. Ministrul Daniel Funeriu anunţă o nouă Lege a Educaţiei Naţionale care s-ar putea aplica din toamnă.
A devenit deja o cutumă ca fiecare ministru care conduce Educaţia să încerce să promoveze un proiect de reformă, mai mult sau mai puţin dezbătut. Cel mai aproape de a promova o nouă asemenea lege a fost Ecaterina Andronescu la braţ cu Mircea Miclea, ideea fiind blocată în extremis de Curtea Constituţională. Există însă un orizont de aşteptare pentru ore mai puţine la şcoală pentru elevi şi materie mai puţină la orele de clasă.
O lege nouă
Majoritatea dintre noi se aşteptau să vadă din nou în Parlament Legea Educaţiei Naţionale cozmetizată. Declaraţiile ministrului Daniel Funeriu ne lasă să credem că va fi vorba de o cu totul altă lege, eventual după proiectul Comisiei Prezidenţiale conduse de Mircea Miclea. Declaraţia oferită presei de Daniel Funeriu este următoarea: “Voi supune dezbaterii publice viziunea noastră asupra noii Legi a Educaţiei. Această dezbatere va dura, aşa cum este firesc, o lună. Apoi, voi prezenta în Guvern şi în Parlament conţinutul legii care va reieşi în urma acestei dezbateri. Dacă Parlamentul se mobilizează, sper să avem o nouă Lege a Educaţiei la începutul noului an şcolar. Această lege este necesară pentru că învăţământul românesc trebuie să se modernizeze.”
În esenţă, se pune accentul pe descentralizare astfel încât şcoala decide pentru 20 sau 30% din orele care se predau elevilor. Fiecare cadru didactic are la dispoziţie 25% din orele aferente unei discipline pentru a-şi adapta predarea la caracterul de dificultate al elevilor. În aceeaşi ordine de idei, evaluarea este pusă în slujba învăţării, nu evaluăm de dragul de a avea clasamente, evaluăm ca profesorii să aibă posibilitatea să elaboreze programe individualizate de învăţare.
Printre cele mai importante modificari aduse de legea nouă: un învăţământ obligatoriu de 11 clase, evaluarea elevilor la nivelul şcolii la finalul clasei a II-a, a VI-a şi a X-a, precum şi testările naţionale programate pentru elevii de clasa a IV-a, a VIII-a şi a XII-a. Alte schimbări din noua lege: susţinerea a doar trei probe scrise la examenul de Bacalaureat; reducerea numărului de ore petrecute de elevi în clase ; învăţământul va primi 7% din PIB; evaluarea psihologică a profesorilor ; introducerea unor cursuri periodice de formare profesională pentru dascăli.
