Sfârşitul săptămânii trecute a fost unul de muncă intensă la Inspectoratul Şcolar Judeţean Gorj după ce toate unităţile şcolare au prezentat proiectele de şcolarizare pentru anul şcolar 2010-2011. Principala noutate s-a referit la faptul că şcolile cu personalitate juridică a trebuit să-şi redeseneze efectivele pe clase şi pe grupe pentru încadrarea pe cost/elev de la 1 septembrie 2010. Conform unei ordonanţe de urgenţă adoptate la sfârşitul anului trecut, din învăţământul gorjean trebuie să dispară 267 de posturi.
În ultimele săptămâni situaţia învăţământului românesc s-a întors cumva în anii de după 1980 când regimul comunist a mărit efectivele la clase pentru a face economii. De data aceasta, principiile economice după care vor funcţiona şcolile din toamnă sunt foarte clare, fără 18-20 preşcolari/elevi la grupă/clasă, şcolile Gorjului nu vor avea bani în toamnă să-şi plătească cadrele didactice. Cea mai dureroasă situaţie se întâlneşte la licee unde nu se vor mai întâlni clase cu un minim mai mic de 28 de elevi, efectivele de intrare fiind obligatorii de 30 elevi/clasă. Chiar dacă la ora când scriem aceste rânduri Inspectoratul Şcolar Judeţean Gorj nu are încă o situaţie clară, reţeaua şcolară cu învăţământ primar simultan va fi afectată în mod considerabil.
Bugete după elevi
Începând cu 1 septembrie 2010, bugetul de salarii al unei instituţii şcolare va fi dat de totalitatea veniturilor în funcţie de efective. Cu cât o şcoală va avea mai mulţi elevi sau o grădiniţă mai mulţi preşcolari, cadrele didactice vor fi sigure de salarii. Pentru a fi sigur că îşi primeşte salariul, un cadru didactic din mediul rural la învăţământul primar sau preşcolar trebuie să strângă 18 elevi în clasă, iar unul din mediul urban 22. La nivel gimnazial vor funcţiona clase cu 20 de elevi în mediul rural şi 25 în mediul urban. Cât priveşte numărul elevilor care vor intra în clasa a IX-a de liceu, acesta a fost stabilit la 30. Şi costurile de şcolarizare ale elevilor şi preşcolarilor diferă de la rural la urban.
În funcţie de standardele de cost, vor fi determinate fondurile alocate de la bugetul de stat pe anul 2010 pentru finanţarea cheltuielilor cu salariile, sporurile şi indemnizaţiile personalului din învăţământul preşcolar. Standardele de cost sunt stabilite pe baza unor coeficienţi de diferenţiere pentru fiecare nivel de învăţământ, filieră, profil, specializare sau domeniu, în funcţie de numărul de elevi, de limba de predare, de mediul urban sau rural. Dacă la învăţământul gimnazial din mediul urban, standardul de cost pe elev este de 2.857 lei, acesta ajunge în mediul rural la 3.494 lei. Pentru învăţământul în limbile minorităţilor, sumele sunt de 3.257 lei pentru învăţământul gimnazial din mediul urban şi de 3.983 lei pentru cel din rural. Sumele sunt însă mult inferioare la învăţământul preşcolar, aproximativ 2000 lei în mediul rural.
În situaţie specială
Începând din această toamnă, o şcoală cu personalitate juridică trebuie să aibă un minimum de 300 de elevi, de aici şi situaţia celor 16 şcoli comasate de I.S. J. Gorj. Asta nu înseamnă că nu vor exista şi excepţii de la regulă în cazul unor comunităţi locale. Justin Paralescu, inspectorul şcolar general al judeţului Gorj ne-a declarat că au fost identificate în judeţ 26 de şcoli care vor funcţiona cu personalitate juridică chiar dacă nu au efectivele cerute de lege. Pentru ca acest lucru să se întâmple, primăriile din Alimpeşti, Arcani, Berleşti, Câlnic, Cătune, Ioneşti, Schela, Stăneşti ş.a. trebuie să solicite aprobarea Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului. Aproarea MECTS înseamnă că primăriile amintite vor face eforturi mai mari pentru şcolile, de regulă unice, care le au în comună.
În ultimele zile, s-au înregistrat proteste ale părinţilor faţă de desfiinţarea Şcolii Generale Nr. 7 Târgu-Jiu la nivelul municipiului şi Şcolii Generale Urecheşti la nivelul comunei Drăguţeşti. În ambele situaţii, deşi situaţia este absolut întemeiată din punct de vedere economic, se speră la o intervenţie a politicului. Rămâne de văzut dacă se va întâmpla acest lucru.