Nişte mici „Brâncuşi”, 65 la număr, tăcuţi, îngheţaţi de frig, se strecoară încet printre ruinele a ceea ce a fost, cândva, Şcoala Primară Curtişoara. Undeva în spate, într-o cămăruţă cu soba dărâmată, se strâng pe grupe, că n-au loc toţi o dată şi…. sculptează. Cioplesc icoane, linguri de lemn şi alte obiecte ce ar sta cu cinste în vitrină, la orice casă de gospodar ce iubeşte tradiţiile poporului român.
De fapt, e vorba despre copiii care urmează cursurile Şcolii Populare de Artă Târgu Jiu, secţia externă „Arta lemnului” de la Curtişoara. Nimic spectaculos, am putea spune, dacă aceşti temerari nu şi-ar desfăşura cursurile în condiţii incredibil de precare, într-o şcoală dezafectată de aproape 20 de ani. Clădirea, construită în 1904, a fost pe vremuri şcoala primară a satului, dar, cu timpul, nu s-au mai făcut cursuri aici, pentru că s-a construit peste drum o şcoală generală. Aşa că vechiul local a mai fost folosit un timp pentru sala de sport şi atelierele şcolii generale. Din 90 încoace, însă, a fost părăsită detot, acum aflându-se într-un avansat stadiu de degradare.
Talentul nu face nazuri
Mânaţi de dragostea pentru cioplitul în lemn, cei 65 de copii de la Curtişoara nu s-au uitat în jur, ci s-au bucurat că au materiale, scule şi are cine să-i înveţe tainele acestui meşteşug, aşa că s-au pus pe treabă. Secţia externă a Şcolii Populare de Artă Târgu Jiu „Arta lemnului” funcţionează aici de la 1 octombrie 2007 şi e condusă de instructorul Rodica- Daniela Mischiu, care e angajata şcolii cu jumătate de normă. Deşi sunt discreţi şi la locul lor, nu se laudă, nu se plâng, din mânuţele acestor copii ies minuni. Lucrările lor au fost expuse de trei ori în 2008, la expoziţiile de la Hotel Gorj (în februarie), la Consiliul Judeţean Gorj (în octombrie), precum şi la Târgul Meşterilor Populari care a avut loc în centrul Târgu Jiului în luna august. Copiii cercului au participat anul trecut şi la un atelier concurs organizat la Muzeul Arhitecturii Populare Curtişoara, aflat la câteva sute de metrii de cotlonul lor, cei mai buni fiind premiaţi.
Face icoane la 8 ani
La vârsta la care fetiţele, de regulă, se joacă cu păpuşile, Alexandra Faităr, unul dintre copiii secţiei, s-a remarcat, deja, între colegi. Cu toate că s-a înscris la curs de abia două luni, ea nu lipseşte niciodată de la orele de sculptură (20 de ore pe săptămână) şi mai lucrează şi acasă. Îi place ce face, cu toate că aproape e mai mare ciocanul decât ea, iar măiestria cu care ciopleşte lemnul te duce cu gândul la micul Constantin Brâncuşi care scrijelea cu briceagul băncile pe care învăţa la şcoală, într-o pornire inexplicabilă, dată de la natură.
Faităr Alexandra e elevă în clasa a II-a şi a împlinit 8 ani pe 5 decembrie 2008. Îi place foarte mult sculptura. A început la 15 septembrie 2008 şi în două luni a ajuns să lucreze la fel de bine, sau chiar mai bine decât unii copii din anul II de studiu.
Rodica Daniela Mischiu, instructor