Se află în plină desfășurare Concursul Național „Patrimoniul cultural, istoric și natural-Zestrea comunităților locale”, ediția I, 2021. Concursul se desfășoară în organizarea Societății de Științe Istorice din România împreună cu Facultatea de Istorie din cadrul Universităţii din Bucureşti, Institutul Naţional al Patrimoniului și cu susținerea partenerilor media, revistele „Historia” şi „Magazin Istoric”. Unul din proiectele depuse de elevii și cadrele didactice de la Școala Gimnazială ”Antonie Mogoș” Ceauru-Bălești se referă la valorificarea turistică a unui monument natural-Stejarul lui Bădej-și al unuia istorico-religios –Biserica de lemn din Ceauru.
Un echipaj de patru elevi și doi profesori de istorie de la Școala Gimnazială ”Antonie Mogoș” au depus proiectul ”Monumente istorice și naturale din comuna Bălești, județul Gorj”. Cele două monumente investigate sunt Stejarul lui Bădej și Biserica de lemn Ceauru.
Arbore multisecular, Stejarul lui Bădej, a reprezentat un punct de reper pentru locuitorii satului Tălpășești din comuna Bălești.
Numele de Stejarul lui Bădej provine de la proprietarul terenului. A fost poziționat pe un drum strategic fapt care a permis să dăinuie până în timpurile noastre. Pe sub acest stejar trecea un drum numit Drumul Mare, bifurcaţie cu Drumul lui Viorean ce urca în dealul Bălava şi se unea cu Drumul Teilor. La aproximativ 15 m de stejar se afla şopronul lui Mihăilă şi staulul de vite.
De-a lungul timpului a adăpostit călătorii din satele Stroieşti, Arcani, Stolojani, dar şi din Brădiceni. Rușeț Gheorghe în monografia satului Tălpășești relata faptul că, sub coroana acestui stejar a poposit însuşi Tudor Vladimirescu cu pandurii săi înainte de a ajunge la hanul lui Moangă .
Tot sub stejar ar fi rămas o noapte și marele Constantin Brâncuşi. El a venit la moară la Vasile şi Matei Şcheau pentru a măcina porumb. Nistor Şcheau povesteşte că Brâncuşi era foarte bolnav, iar mama lui Nistor, Maria (care cunoştea multe plante şi leacuri) a reuşit să îl ajute.
În anul 1962, anul colectivizării toată pădurea ce aparţinea lui Ilie Bădej a fost tăiată de autorităţile din acea vreme. Au scăpat doar câţiva copaci.
Falnicul stejar din comuna Băleşti din specia Quercus Robur. Acesta are o vârstă de peste 300 de ani, circumferinţa trunchiului de 5,73 metri, iar înălţimea este de peste 40 de metri.
Biserica de lemn ”Sfinții Voievozi” din satul Ceauru, comuna Bălești, județul Gorj. Satul Ceauru a avut biserica sa de lemn care s-a ruinat după ridicarea, în 1920, a celei de zid.. Actuala biserică de lemn a fost adusă din Bălești unde, neglijată, ajunsese în pragul dispariției. Prin strămutarea în Ceauru și restaurarea ei științifică a fost salvat unul dintre monumentele reprezentative pentru arhitectura de lemn din Oltenia,, a fost construită din bârne în anul 1672 între Pologi , cele două ape, unde era așezată vechea așezare a satului Băleștiși a fost refăcută în anul 680 , 2 octombrie de Damaschin minahul și alții.
A fost strămutată din Bălești, în cimitirul satului Ceauru, acțiune urmată de restaurare și conservare. ,, A fost depășită, astfel, cumpăna între dispariție și dăinuire a uneia dintre strălucitele biserici de lemn,, În anul 1858, luând ființă și șoseaua Tg- Jiu- Turnu Severin, satul s-a mutat pe șosea și odată cu el a fost luată și această biserică și construită în noul sat la poalele dealului în mahalaua ,, Arhonți’’, așa cum s-a scris în pomelnicul ctitoresc ce se află scris la prascomidie.”
Biserica de lemn cu hramul Sf. Arhonți- construită în 1672, așa cum ne arată pisania bisericii.refăcută de Damschin monarh și alții în 1780, reparată în 1837, ruinată în 1956. Această biserică este înscrisă în lista monumentelor istorice din România, având codul GJ-II-Mb-09273
Elevii participă la acest concurs din dorința de a face cât mai mult cunoscute aceste monumente pentru a atrage turiști. Primăria Bălești dar și filiala Gorj a Societății de Științe Istorice sprijină acest proiect.