Cadrele didactice urmează să primească un statut special. Este vorba de o inițiativă legislativă a senatorului Liviu Marian Pop, ministrul delagat pentru dialog social, care a fost depusă la Senat. Prin acest act normative, cadrele didactice primesc statutul de autoritate publică. Acest statut permite ca organele judiciare să se autosesizeze imediat ce un cadru didactic este agresat fizic sau verbal.
Potrivit unui studiu efectuat anii trecuţi pentru Ministerul Educaţiei și Cercetării Științifice, peste 70 000 de profesori români au fost, cel puţin o dată, jigniţi, ameninţaţi sau chiar loviţi de către elevi sau părinţi. Studiul a fost făcut în 1200 de şcoli, cu un număr total de 586.000 de elevi. Dintre aceştia, 2400 au recunoscut că şi-au insultat sau înjurat profesorii, iar aproape 200 au mărturisit, unii din ei cu mândrie, că au bătut, cel puţin o dată, un cadru didactic. Internetul e plin de articole şi chiar filme în care sunt prezentate asemenea incidente: elevi care îşi umilesc în faţa clasei profesorii, alţii care îi înjură de mama focului sau îi iau de-a dreptul la pumni. Până în 1989, adică în plin regim totalitar, un asemenea incident era de neconceput, iar atunci când, totuşi, aşa ceva se întâmpla într-un oarecare colţ al ţării, urmările erau drastice pentru elevul în cauză. Până şi în anii negri ai dictaturii, dascălul era respectat, iar demnitatea lui era apărată.
În expunerea de motive a inițiatorului se mai arată un lucru veridic, cadrele didactice din România nu se mai bucură mai deloc de un climat de securitate: „Realitatea ultimilor ani a demonstrat scăderea tot mai accentuată a respectului acordat corpului profesoral de către elevi și părinții sau reprezentanții legali ai acestora. Nu au fost puține situațiile în care personalul didactic a fost supus unor agresiuni fizice și/sau verbale din partea elevilor, dar și a părinților sau reprezentanților legali ai acestora.”
La nivelul învățământului se constată o lipsă de protecție juridică a cadrelor didactice faţă de hărțuirea și agresiunile venite din partea elevilor, părinților sau reprezentanții legali ai acestora; obiceiul de a vedea școala ca o instituţie în care predomină drepturile unor elevi față de profesorii lor sau faţă de restul elevilor, din cauza concepției greșite că școlile sunt centre de asistenţă; în multe cazuri, profesorii nu sunt protejaţi în cazul luării unei decizii pedagogice față de un elev sau al aplicării unei sancțiuni disciplinare; nu se poate asigura prevalența dreptului la educaţie al majorității elevilor în raport cu cei care au un comportament perturbator etc.”, susține ministrul în Expunerea de motive depusă la Senat împreuna cu proiectul de lege.
„Art. 1. (1) Personalul didactic de predare, de conducere, de îndrumare şi control din învăţământul preuniversitar este învestit cu exercițiul autorității publice pe timpul și în legătură cu îndeplinirea atribuțiilor de serviciu, în limita competențelor stabilite prin Statutul personalului din învățământ.”
