Cât de pregătită este România în lupta cu terorismul?

Loading

Terorismul exploatează tocmai slăbiciunile statelor democratice în domeniul legislativ
Terorismul exploatează tocmai slăbiciunile statelor democratice în domeniul legislativ

Evenimentele din Franța i-au făcut pe români să își pună întrebarea dacă țara noastră a luat toate măsurile să prevină în viitor atentate teroriste de natura celui petrecut la Paris. Potrivit autorităților, cel puțin deocamdată România nu riscă un atac terorist dar asta nu înseamnă că pericolele lipsesc. Mai mult, România face parte, ca membru NATO, din coaliția care luptă în Irak și Afganistan și un pericol potențial din această zonă nu ar trebui niciodată exclus. De fapt, dacă ne aducem aminte, au fost identificate și expulzate în trecut persoane care puteau cataliza astfel de evenimente în România.
Era logic din acest punct de vedere ca autoritățile să redeschidă în aceste zile chestiunea unor instrumente potrivite pentru prevenirea actelor de terorism, un pachet de legi blocat în cursul anului trecut de Curtea Constituțională. Deși par că reduc din drepturile la viață privată ale cetățenilor, legile de tip Big Brother, existente în majoritatea statelor din Uniunea Europeană, au un rol foarte important în apărarea securității naționale. Când milioane de cartele preplătite cumpărate din România împânzesc toată zona arabă și sunt funcționale, prostia din România afectează și securitatea altor țări. Un cetățean cinstit nu cred că ar avea o problemă că datele informatice ale sale sunt stocate pentru o perioadă de timp sau că telefonul său are nume și prenume la utilizator.
Mai multe ONG-uri încearcă să demonstreze că legile cerute de specialiști ar însemna supraveghere generalizată care încalcă drepturile omului. Ideal ar fi să avem și siguranță națională prin aceste legi și securitatea datelor personale ale individului în spațiul privat. Este de neînțeles însă un alt lucru, de ce la francezi, că tot avem exemplul proaspăt, există o lege de păstrare a datelor de trafic sau de înregistrare a cartelelor pre-pay iar în România CCR ne spune că nu se poate. În toată Uniunea Europeană există numeroase legi de combatere a terorismului, în România din motive slab motivate nu avem asemenea lucruri deși am intrat din 2007 în marea familie europeană. O serie de politicieni, dintre cei care au atacat la CCR legea Big Brother, au sărit ca arși la astfel de presupuse încălcări ale drepturilor omului deși acestea ar putea fi explicabile și prin încercarea de a reduce eficiența luptei anticorupție, foarte nepopulară printre aleși.
Nu trebuie să fim specialiști în drept ca să ne dăm seama că este vid legislativ în acest domeniu și a nu căuta să îl acoperim urgent,la nivelul României, poate să creeze mari probleme în funcționarea organelor de urmărire penală, a instanțelor de judecată și chiar a instituțiilor cu atribuții în domeniul securității naționale. A aștepta ca România să fie victima unui atentat ca să realizăm că nu ne putem juca cu astfel de lucruri e un risc pe care nu ar trebui să ni-l asumăm nici ca cetățeni și nici ca politicieni. Rămâne de salutat reacția Ministerului pentru Societatea Informațională care a repos în aceste zile în discuție într-un grup de lucru interinstituțional analiza efectelor concrete in plan national ale respingerii legii stocării datelor de trafic ale utilizatorilor de telefonie si internet – asa numita lege Big Brother de către Curtea Constituțională. Eforturile acestui Minister sunt notabile și în impunerea legii pentru asigurarea securității cibernetice pe plan național, aflată încă în proceduri parlamentare, dar și în alte direcții de acest tip.
Autoritățile române sunt pregătite la nivelul legislației actuale, mai degrabă a lipsei acesteia, să combată pericolul terorist dar oamenii legii sunt siliți, în actualul context legislativ, să lupte cu pistoale cu apă contra celor automate ale teroriștilor. Și asta nu e tot, politicienii români care au fost foarte vocali în ultima perioadă pe acest subiect, nu reușesc de mai mulți ani să se pună de acord să ne dea o legislație coerentă pe securitate națională, funcționăm încă pe legi aprobate în primul deceniu de democrație. Fie ca emoția normală creată pe fondul evenimentelor din Fanța să ne ajute să reglementăm un sector vital pentru fiecare stat din lume.