Special

Politică

Istorie

Gorjul

Patrimoniu

Home » Şcoala » Pledoarie pentru istorie și valorile trecutului

Pledoarie pentru istorie și valorile trecutului

Submitted by on 17 March 2019articol citit de 770 ori | No Comment

Societatea de Științe Istorice din România – Filiala Gorj, Muzeul Militar Național „Regele Ferdinand I” – Filiala Constanța, Muzeul Județean Gorj „Alexandru Ștefulescu”, Asociația „Astra Dobrogeană”, Asociația „Școala Gorjeană” și Asociația cultural-istorică „Dumitru și Maria Pleniceanu” au organizat la sfârșitul săptămânii trecute  la Târgu-Jiu, prima ediţie a conferinței „Om și Societate.Repere pentru secolul XXI”, în cadrul Proiectului Centenar „Dincă Schileru – 100 de ani de posteritate”.Proiectul se adresează în special adolescenților din Gorj și are susținerea unor istorici consacrați, fiecare cu multe cărți publicate.

Muzeul Județean Gorj „Alexandru Ștefulescu” a găzduit,  în faţa unei asistenţe alcătuite preponderant din tineri elevi liceeni şi gimnazişti de la Colegiul Naţional „Ecaterina Teodoroiu”, Colegiul Naţional „Spiru Haret”, Şcoala Gimnazială „Gh. Tătărăscu” Tîrgu Jiu şi Şcoala Gimnazială „Antonie Mogoş” din Băleşti, patru conferințe de istorie, pledoarii pentru istorie și valorile trecutului,  susţinute – rând pe rând şi cu argumente indubitabile de profesorii: Gheorghe Nichifor, Costin Scurtu, Cornel Șomîcu și Andrei Popete Pătrașcu. Din temele abordate de vorbitori („De la legende locale, la simboluri naţionale. Anul Centenar Dincă Schileru”prof.dr. Gheorghe Nichifor – preşedintele Filialei Gorj a Societăţii Istoricilor din România; „Europa şi educaţia românească” – prof. Cornel Şomîcu – preşedintele Asociației „Școala Gorjeană”; „Valorile şi înfăptuirile generaţiei din tranșee, Mărturii peste timp” – prof. Andrei Popete Pătraşcu, preşedintele Asociației cultural-istorice „Dumitru și Maria Pleniceanu” „Istoria, carte de căpătâi a unui neam şi provocările viitorului” – prof. dr. Costin Scurtu – directorul Muzeului Militar Național „Regele Ferdinand I” – Filiala Constanța) s-au desprins idei şi concluzii  demne de urmat de către tânăra generaţie, dovedind – o dată în plus – că este nevoie de argumente și soluții pentru temele care contează în viața prezentă și viitoare a societății, fără a întoarce privirea de la istorie, de la rolul și locul pe care aceasta și-l asumă în contextul secolului XXI. Este aceasta o provocare lansată tineretului zilelor noastre, prin organizarea unor astfel de conferinţe publice, după modelul celor de odinioară, cea de a doua astfel de „provocare” urmând a avea loc în toamnă.

Profesorul Cornel Șomîcu, sublinia cu acest prilej, că tot ce se întâmplă în societatea românească în context european se leagă de rolul Educației:   ”Evoluția postrevoluționară a României, puternic influențată de problemele de economice și sociale specifice tranziției, pare de succes în planul obiectivelor strategice. În prezent, apartenența României la NATO și la UE poate părea inerentă, naturală, dar după aderarea României și Bulgariei la UE s-a demonstrat că barierele construcției europene sunt închise statelor aflate la un nivel de dezvoltare necorespunzător. Pe bună dreptate, Valentin Naumescu aprecia că „ușa Uniunii Europene s-a închis în urma noastră”, iar calendatul împlinirilor strategice ale României a fost unul „aproape providențial”.

La 12 ani de la aderarea la UE, România se află  în aceași tandem codaș, nefericit, alături de Bulgaria, la care – pe fondul crizei economice endemice – s-a alăturat și Grecia. Aderarea României la Uniunea Europeană, la 1 ianuarie 2007, a condus la schimbări cu consecințe culturale și sociale, întrucât nu vorbim doar un proces politic, existând totuși specialiști care consideră că este vorba, în esență, de o problemă de afinitate culturală, netrebuind privită ca o evoluție, ci ca o revenire a României în comunitatea europeană.

Geografic vorbind, teritoriul românesc este parte a continentului european, însă apartenența românilor la cultura europeană este adeseori pusă în discuție, unul dintre elementele-jalon fiind “o întârziere impresionantă (…) politică și instituțională, împletită cu o întârziere culturală de aceeași amploare”.”

Comments are closed.