Participanții la trafic nu pot fi reclamanți de profesie, susține deputatul Claudiu Manta

Loading

Claudiu Manta, deputat de Gorj, a avut în această săptămână o nouă intervenție parlamentară de la tribuna Camerei Deputaților. Parlamentarul gorjean a combătut proiectul USR care prevede folosirea pe scară largă a imaginilor din orice sursă în cauze rutiere.

Astfel, în cadrul Camerei Deputaților, în ședința din data de 8 februarie 2022, în cea de-a treia oră de dezbateri, a fost introdusă în cadrul dezbaterilor generale ”Propunerea   legislativă   pentru   modificarea   şi   completarea   Ordonanţei   de   urgenţă   a Guvernului nr.195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, republicată  (Pl-x 206/2019)”. În intervenția deputatului Claudiu Manta, acesta a arătat faptul, că prin crearea posibilității folosirii oricăror tipuri de gadget-uri, complet neomologate, necertificate și neverificate se crează premise îngrijorătoare sub aspect social. Mai întâi, orice participant la trafic care deține asemenea mijloace va deveni un mic agent de circulație, preocupat cu strângerea de asemenea probe; apoi, dacă în trafic pot fi folosite orice fel de gadget-uri, fără a conta proveniența lor, capacitatea tehnică ori o minimă verificare sau certificare, înseamnă că și în alte domenii, precum alimentația ori industria, ar trebui ca certificările, omologările ori verificările produselor specifice acestor domenii să fie lipsite de sens, fapt total ilogic.

  Tot în cuvântul său, acesta a arătat faptul că legislația românească permite utilizarea oricăror mijloace legale de probă, făcând trimitere inclusiv către Codul de procedură penală, aflat în prezent în vigoare. Mai mult, adoptarea unei legi, prin care orice mijloc tehnic neverificat, neomologat și necertificat ar putea fi utilizat drept probă certă ar duce la un volum foarte ridicat al activității de cercetare administrativ-contravențională, activitate realizată evident tot de organele de poliție, care s-ar adăuga volumul existent și totdată la un număr mare de procese, care cel mai probabil, având în vedere diversitatea și subiectivismul probelor invocate va atrage soluții judecătorești pe măsură.

Precizăm că propunerea legislative în cauză a fost inițiată de către parlamentari USR, avizată favorabil de către Consiliul Legislativ, însă cu o sumedenie de observații și propuneri, iar Comisia pentru drepturile omului, culte, problemele minorităților naționale a acordat aviz negativ. De asemenea, printr-un raport comun întocmit de patru comisii parlamentare (industrie și servicii, juridică de disciplină și imunități; transporturi și infrastructură; apărare, ordine publică și siguranță națională) acestea au hotărât respingerea acestei propuneri. Mai mult, Guvernul României, prin punctul de vedere exprimat, a anunțat că nu susține inițiativa legislativă în cauză.