Descoperirea arheologică de la Pârâul Boia – Jupâneşti este inedită şi astfel pe harta arheologică a României se va include o nouă aşezare din perioada bronzului târziu. Materialele arheologice descoperite sunt specifice Culturii Verbicioara faza a IV-a. Ceramica descoperită va fi conservată şi restaurată la Muzeul Judeţean Gorj iar după aceea va fi expusă în vitrinele Muzeului de la Tg-Jiu.
Recent s-au încheiat cercetările arheologice de la Pârâul Boia, comuna Jupâneşti, Gorj unde a fost descoperit un sit arheologic din perioada bronzului târziu (sec. XIV-XII î.Hr.). În punctul „Scutarul Mic” arheologii de la Muzeul Judeţean Gorj „Alexandru Ştefulescu” au efectuat investigaţii arheologice, unde au fost trasate două secţiuni SI (10 x 1,5 m), SII (10 x 1,5 m), la sud de Pârâul Boia şi la vest de DJ (661) Tg-Cărbuneşti – Turburea.
Cultura Verbicioara în Gorj
În SII în caroul 8, 9 şi 10 a fost descoperită o locuinţă de suprafaţă între – 0,90 şi – 1,35 m adâncime. În locuinţă a fost găsită o râşniţă fragmentară, multe bucăţi de lipitură, (chirpic) urme de nuiele folosite la construcţie, fragmente ceramice de la vase tronconice şi bitronconice lucrate din pastă grosieră şi semigrosieră de culoare cenuşie, cărămizie sau roşie. Fragmentele ceramice au ca ornamente brâurile alveolate sau crestate dispuse organic sau aplicate sub buza sau pe pântecele vaselor. Pe lângă acest tip de vase au mai fost descoperite ceşti şi căniţe fragmentare. Unele din ele au pe toartă câte un buton circular sau o prelungire alungită sub formă de „creastă”. În acelaşi context arheologic s-au mai găsit fragmente de castroane cu buza dreaptă sau în colţuri, făcute dintr-o pastă de culoare neagră compactă lipsită de impurităţi. Tot în locuinţa de suprafaţă au fost descoperite fragmente de la un capac de formă circulară.
Pe aceste fragmente ceramice de la vasele tronconice şi bitronconice au ca ornamente brâurile crestate şi alveolate, care au fost lucrate dintr-o pastă grosieră.
Asemănări cu aceste vase întâlnim la Vierşani (la 6 km sud de noul sit arheologic, de la Pârâul Boia), Oreviţa Mare (Mehedinţi), Săveasca (Vâlcea), Bârseşti (Vâlcea).
Ca ornamente s-au folosit inciziile sub formă de triunghiuri şi romburi haşurate care apar pe pântecele vaselor, sub buze sau pe torţi. Analogii cu descoperirile de la Pârâul Boia se găsesc pe vasele de la Roşia de Amaradia, Ceplea, Vlădeşti (Vâlcea), Govora- sat (Vâlcea).
Pe fragmentele ceramice descoperite la Pârâul Boia apar ca motive ornamentale meandrul, spirala înlănţuită. Aceleaşi motive incizate le întâlnim la Vierşani, Roşia de Amaradia, Ceplea, Căzăneşti (Vâlcea), Oreviţa Mare (Mehedinţi).
Alte aşezări din cultura Verbicioara
Aşezarea din punctul „Scutarul Mic” satul Pârâul Boia comuna Jupâneşti se încadrează cronologic în perioada bronzului târziu, cultura Verbicioara, faza a IV-a (D. Berciu).
Un element deosebit de important este faptul că la 6 km sud de această staţiune arheologică în punctul „Poarta Luncii”,. Vierşani a fost descoperită o altă aşezare specifică culturii Verbicioara faza a IV-a, unde au fost investigate mai multe locuinţe de suprafaţă, un bordei şi un bogat material arheologic.
Aşezări din epoca bronzului putem menţiona în judeţul Gorj la Ceplea – Plopşoru (unde în acest an a fost descoperit un interesant material arheologic), Roşia de Amaradia, Vierşani, Teleştii de Sus, Călugăreni – Padeş, Polovragi.
Această aşezare din epoca bronzului se află în apropierea Pârâului Boia, în punctul „Scutarul Mic” la 50 m vest de Drumul Judeţean 661, Tg-Cărbuneşti – Ţânţăreni pe o terasă superioară a Gilortului.
În desfăşurarea cercetărilor arheologice de la Pârâul Boia – Jupâneşti am fost sprijiniţi de domnul primar al comunei Jupâneşti – Petre Guşiţă, de angajatul primăriei Obraz Ilie Leonard şi muzeograf Cotorogea Adina Gabriela.
Investigaţiile arheologice viitoare care se vor desfăşura în această aşezare de la Pârâul Boia ne vor aduce date noi referitoare la istoria tracilor în această zonă a Gorjului.
Descoperirea arheologică de la Pârâul Boia – Jupâneşti este inedită şi astfel pe harta arheologică a României se va include o nouă aşezare din perioada bronzului târziu. Materialele arheologice descoperite sunt specifice Culturii Verbicioara faza a IV-a. Ceramica descoperită va fi conservată şi restaurată la Muzeul Judeţean Gorj iar după aceea va fi expusă în vitrinele Muzeului de la Tg-Jiu.
Ca o concluzie putem considera densitatea aşezărilor tracice în zona deluroasă a Gorjului, ca de altfel pe întregul teritoriu al României, care au constituit o cultură cu multe trăsături unitare.