Noua Lege a Educației ar putea pleca de la Târgu-Jiu

Universitatea ”Constantin Brâncuși” din Târgu-Jiu a pus în dezbatere publică un  proiect nou al Legii Educației Naționale la care specialiștii acesteia au lucrat circa doi ani. Colectivul de specialiști din UCB este condus de prof. univ. dr. Adrian Gorun, președintele  Senatului singurei universități de stat din Gorj. În zilele de 5-6 iunie 2015, UCB a organizat Conferința Științifică ”Educația în fața marilor provocări” cu participarea extraordinară a profesorilor universitari Andrei Marga, Constantin Brătianu, Florin Muller și a gazdelor, Adrian Gorun-președintele Senatului UCB și a Luminiței Georgeta Popescu-rector UCB.

Lansarea în dezbatere publică a Legii a adus la Târgu-Jiu personalități importante
Lansarea în dezbatere publică a Legii a adus la Târgu-Jiu personalități importante

Cu prilejul împlinirii a 23 de ani de la înființarea UCB, Adrian Gorun a vorbit de rolul pe care și l-a asumat instituția de învățământ superior de la Târgu-Jiu, acela de a se situa în avangarda promovării ideilor novatoare în educație, construind o arhitectură legislativă necesară redobândirii identității învățământului românesc în era globalizării. Demersul universitarilor gorjeni vine să valorifice tradiția care a susținut strălucirea școlii românești și încurajează, totodată, participarea noastră la circuitul de valori universale.
Adrian Gorun, preşedintele Senatului Universităţii «Constantin Brâncuşi» din Târgu-Jiu, secretar general al Comisiei Naţionale de Prognoză, este coordonatorul unei acțiuni complexe care s-a desfășurat pe parcursul a circa doi ani, a valorificat chestionarele aplicate în unitățile școlare pe parcursul anului școlar 2014-2015, întreaga experiență legislativă a României în domeniu, rezultatul fiind concretizat în cinci volume publicate la edituri prestigioase din țară. Practic vorbim de un efort uriaș care s-a concretizat într-un proiect de lege care, cel puțin la nivelul speranțelor autorilor, ar putea înlocui Legea 1/2011, aceasta având în continuare probleme insurmontabile. Demersul UCB este cu atât mai interesant cu cât intră în concurență cu un alt proiect legislativ aflat în Parlament dar pe care nu și-l mai asumă nimeni după ce a venit cu foarte multe schimbări nefundamentate.

Eveniment internațional la Târgu-Jiu

UCB a organizat în zilele de 5-6 iunie 2015 Conferința Științifică ”Educația în fața marilor provocări” cu participarea extraordinară a profesorilor universitari Andrei Marga, Constantin Brătianu, Florin Muller și a gazdelor, Adrian Gorun-președintele Senatului UCB și a Luminiței Georgeta Popescu-rector UCB.
Proiectul de lege pus în discuție la Târgu-Jiu conține dispoziții ferme privind învățământul obligatoriu și frecventarea lui, curriculum, structura anului școlar/universitar, limba oficială, promovarea elevilor/studenților, partajarea responsabilităților în plan central, local, instituțional, finanțarea educației, autonomia instituțională, diminuarea tutelei administrative, flexibilizarea deciziei, refacerea învățământului profesional ș.a.
Spre deosebire despre proiectul anunțat deja la nivelul Parlamentului, proiectul girat de UCB merge pe o altă împărțire a ciclurilor școlare: Educația antepreșcolară (0-3 ani), Educația preșcolară(3-6 ani), Învățământ primar(clasele I-V, începând de la 6 ani), Învățământ gimnazial(Secundar inferior), clasele V-X, Învățământ liceal(XI-XIII) și Învățământ universitar. De reținut că admiterea în liceu și la facultate se face pe bază de examen.
Proiectul legislativ conține 376 articole, distribuite în 5 titluri: Titlul I. Dispoziții generale: Norme definiții; Titlul II. Educația nonuniversitară(2 capitole-Cap. I, cu 17 secțiuni, Cap. II, cu o secțiune); Titlul III. Educația universitară și postuniversitară, cu 13 capitole; Titlul IV. Învățarea pe tot parcursul vieții(2 capitole) și Titlul V. Dispoziții finale și tranzitorii.
Printre cele mai interesante schimbări amintim: alocarea a 6% din PIB pentru educație și sancționarea penală pentru persoanele care încalcă prevederea respectivă; obligativitatea frecventării școlii, pentru toți elevii înscriși în învățământul obligatoriu, până la vârsta de 18 ani; introducerea posibilității frecventării învățământului preșcolar și școlar în familie; ocuparea funcțiilor de conducere, de instruire și control exclusiv pe criterii profesionale; interdicția-sub sancțiune penală-a imixtiunii politicului partinic în numirea/eliberarea din aceste funcții etc.