Miza pe Brâncuși

Loading

În ultimele săptămâni s-a stârnit un nou scandal având ca subiect moştenirea brâncuşiană, pe care unii cred că o deţin în exclusivitate. Salutăm ştirea, dacă se va confirma, că Ovidiu Popescu va coordona acest centru dedicat memoriei marelui sculptor. Aşa cum îl ştiu toţi pe cunoscutul şi apreciatul ziarist, e greu de crezut că acesta va face compromisuri în această nobilă misiune de a valorifica unica moştenire universală pe care o are Gorjul. Mi se pare cu totul exagerat demersul de a-l acuza pe Ovidiu Popescu că a pactizat cu ”duşmanul”, în speţă Primăria Târgu-Jiu, după ce ani de zile am avut atât de puţine voci distincte pe Brâncuşi. Şi nu înţeleg, explicaţiile mi se par destul de neconvingătoare, de ce Primăria ar fi un duşman şi nu un aliat.
Nu mă număr printre cei care cred că marele sculptor este domeniul unor iniţiaţi, cum se încearcă să ni se spună şi s-a încercat la Târgu-Jiu, Brâncuşi aparţine tuturor. Este adevărat că autorităţile locale nu au făcut nici pe departe ce trebuie pentru acest uriaş tezaur dar  mulţi dintre aşa-zişii oameni de cultură ai Gorjului ar putea avea o jenă când ies pe stradă. Pentru problemele de la Coloană nu a răspuns nimeni  ba, culmea ridicolului, întâmplarea ne este prezentată drept o mare realizare. Nimeni nu a vrut să mai cerceteze şi să pedepsească atentatul împotriva operelor brâncuşiene de la Târgu-Jiu şi nici eşecul amenajării peisagistice. Sunt convins însă că turistic nu îl exploatăm pe Brâncuşi aşa cum ar trebui.
Continui să cred, până la proba contrarie, că un gorjean are datoria de a conduce Centrul sau Centrele Brâncuşi. Ca să fiu rău, ex-directorul Buliga a fost schimbat tocmai în momentul când aflase cu ce se ocupă. Necesara schimbare nu îşi avea rostul dacă ne trezeam cu un nume la nivel naţional care să nu cunoască sufletul gorjenilor. Brâncuşi a cunoscut acest lucru în momentul când a creat operele nepereche de la Târgu-Jiu iar lucrările sale nu pot fi înţelese decât în spiritul de fiecare zi a acestor locuitori, în cheia obiceiurilor şi tradiţiilor locale duse în universalitate.
Nimeni nu poate însă să îl confişte pe Brâncuşi în numele unui interes ”superior” doar de el cunoscut. Am şi eu o întrebare, cu ce sunt mai buni cei care critică permanent şi nu pun nimic în loc decât cei care încearcă să facă ceva dar nu sunt dăruiţi de soartă sau nu sunt lăsaţi? De pe margine toate lucrurile par uşoare dar nu e deloc aşa. Moştenirea Brâncuşi trebuie însă să fie valorificată în interesul gorjenilor şi, bineînţeles, a tuturor românilor. Cei de pe margine riscă să rămână totdeauna pe margine, poate că acest lucru l-a înţeles şi Ovidiu Popescu când a hotărât să se implice. Să-i urăm succes!

8 Comments on “Miza pe Brâncuși”

  1. Totusi, principiul economic, acela al obtinerii profitului si recunoasterii, ramane primordial. Dar… exista organizatii care, desi nascute in capitalism (1936-1939), au fost nascute sa traiasca pe principiul solidaritatii sociale. Care e acel principiu? Azi eu bolnav si tu sanatos si platesti contributii la sanatate, miine tu angajat si eu somer si tu platesti contributii la somaj , poimiine tu bolnav si eu angajat si platesc contributii pt tine!
    Nu credeti ca se improprietareau cu UM Sadu, cu Fabrica de caramida, cu fabrica de tigarete, cu Sanatoriul Dobrita, cu Spitalul Sadu, capitalistii din jurul marelui Tatarascu, daca oamenii astia, CU EXPERIENTA in ale capitalismului, ar fi observat ca organizatiile respective pot functiona pe principiu economic si nu pe cel public, al solidaritatii sociale?
    Va raspunde Victorita Stolojanu, autor al Monografiei Bumbesti-Jiu, consilier local 4 ani si candidat cu destule voturi la primaria Bumbesti-Jiu, Sef Serviciu Contabilitate U.m.sADU si doctorand in obiectivele organizatiilor dar si membru in Comisia judeteana de egalitate de sanse : NU.
    rASPUNSUL MEU ESTE NU! La maxima capacitate folosit spitalul are 6000 pacienti pe an, la maxim aproape decontate serviciile prestate de acest spital, abia insumeaza un buget de 40 miliarde vechi pe an. Acesti bani au in ei si salariul bucatarului, si factura de apa de 80 milioane vechi pe luna, si salariul celui ce asigura aprovizionarea, si farmacistul, si cheltuielile celui ce autorizeaza pe toate domeniile institutia sa functioneze, si service-ul aparaturii medicale si multe altele de care nu poate fi scutita o astfel de institutie. Cine poate vedea eficient economic aceasta institutie se inseala amarnic.
    Acest edificiu a functionat si trebuie sa functioneze pe principiul solidaritatii sociale! Nu poate aduce profit nimanui! A gindit-o bine Tatarascu! In anii de virf ai capitalismului romanesc!
    Inca se poate pune problema existentei lui!
    SOS!
    Victoria Stolojanu, autor Monografia Bumbesti-JIU!

  2. Cum doamna Victoria Stolojanu, nu sti cine poate vedea eficient aceasta institutie economica? Ai uitat cine? Pai atunci ce rost mai avea sa mergi tanguindu-te la conferinta de alegeri a PDL Sadu si sa plangi ca „esti copilul ucis al psd-ului?” Sau ai uitat? Eram in sala…si multi altii care nu vom uita prea curand pledoaria dumitale cum ca te-a tradat psd-ul si rugamintile sa fii promovata in pdl? Repede uiti! Iti amintesti de solidaritate sociala doar cand e vorba de veniturile propriei familii, ca deh! sotul e director economic la spitalul, fostul, de la Sadu…. Doar asa ai ajuns sef contabilitate la um sadu, lingand peste tot pdl-ul!Azi! Pana mai ieri, psd-ul!

  3. mai sunt si oameni pe care se bat partidele. Eu sunt una dintre cei pe care se bat partidele! Sa nu uiti, Aureliene, cartile victoritei au fost inainte de politica victoritei. Intrarea mea in politica se datoreaza ochiloe de corsar ai unor adevarati politicieni cu vocatie. Am 150 de voturi in Bumbesti din 3000 oameni care voteaza, un 5% sa fiu consilier. Oamenii ma iubesc si stiu ei de ce!

  4. Bumbestiului ii e rau fara spital, nu mie personal.Eu pot trai din scris!Nu-mi duce mie grija!La Bumbesti se naste, se moare, se sufera de boli profesionale, sunt accidente de munca, s-a muncit pentru tara. Era oras. Acum?

  5. Pentru mai sus numita V.Stolojanu, a carei cel putin educatie, daca nu si altele, lasa mult de dorit… eu m-am adresat cu „doamna”, dumneata imi spui „Aureliene”… Am cu mult mai multi ani decat dumneata cu siguranta! Eu nu traiesc din scris, ci dintr-o pensie pentru care am muncit multe decenii. Si nu intr-un birou caldut, chiar daca am terminat nu una, ci doua facultati! Oricine stie cum se faceau facultatile pe vremurile alea adevarate!Eu am vrut, dna Stlojanu, sa nu stau intr-un birou, ci acolo unde era cea mai mare nevoie de mine… Am copii cu care ma mandresc si nepoti tot asa! Nu te-am stiut bine, dar am intrebat in stanga si-n dreapta, pe bumbesteni, fireste, si la uzina unde lucrezi si am inteles de curand ca scrierile dumitale nu numai ca n-au avut cumparatori, dar au mai si fost editate gratie unui om de cultura din Gorj pe care l-ai imbrobodit o vreme, apoi ai incercat sa-l discreditezi fiindca i-a venit omului mintea la cap si te-a trimis inapoi la barbat! Cum e posibil ca tocmai dumneata sa spui ca esti un om pe care se bat partidele, fiindca, oricum ar fi ele, nu sunt bordeluri! Si ce ai cu Bumbestiul acesta? Ai avut curiozitatea sa citesti macar cate avantaje are localitatea daca nu mai e oras? Si nu doar administrative! Iar spitalul… sti cat se fura in spitalele romanesti? Din pix, doamna! Se vor face unitati de urgenta, care sa asigure necesarul imediat celor bolnavi, pe care nu-i vor mai putea fura administratorii! De ce nu aveau hrana si medicamente internatii? Si pentru ca se achizitionau cate si mai cate in birourile sefilor, pe langa aparatura second pe care firme private o livrau spitalelor ca functionala, medicii si economistii care semnau contractele luau comisioane grase, iar aparatele zac in depozite, unele in cutii nedesfacute. ori ele nu functioneaza, ori functioneaza, dar nu exista personal calificat sa le foloseasca! Dar zac! In locul lor se puteau lua medicamente si hrana! Se puteau plati medici! Dumneata ce faci? A ajuns lupul sa caineze oaia? IAr de boli profesionale ce poti sti dumneata din biroul caldut in care stai la barfa? De unde stiu? Am citit asta intr-un ziar local, intr-un material de acum cativa ani… cauta arhiva!

  6. critici, voi, ca flori desarte, care roade n-ati adus! Sunt mindra de fiecare etapa a vietii mele. Si cind n-am iesit primarita eu am invins. Ma iubesc 147 de bumbesteni si n-as fi putut sa le desfiintez spitalul. Probabil de aceea una ca mine nu va primi niciodata sponsorizari sa iasa primarita. Eu le iubesc localitatea mai mult ca cei nascuti in ea desi ei voteaza si pe un balon, macar ca nu-i nici prezervativ sa fie folositor. Eu nu-mi pierd zelul, totusi, mai candidez. Si mai scriu. Ce vreau eu.Nu mai vreau sa luminez pe nimeni. Acesta am crezut eu ca trebuie sa fie intelectualul, sa lumineze. dUMNEAVOASTRA CE-ATI FACUT pentru localitatea natala? Copii, nepoti…eu mai am de facut. Tocmai ma mai cheama patriotismul . Lucrarea mea de doctorat contine metoda de management privart pe care o cauta acum guvernul. Trebuie sa-l intalnesc pe Presedintele tarii. Multumesc mintii mele lucide, parintilor care m-au nascut , familiei ca-mi este alaturi si omului de cultura care mi-a publicat cartile ca din iubirea lor imi cresc mie aripile.

  7. IMPACT IN GORJ – arhiva noiembrie 2005 :”Are statul punga plina!
    CONSILIERI DIN BUMBESTI JIU PLATITI SA STEA LA PALAVRE

    Consilierul reprezinta, in mod teoretic, o parte a electoratului. Evident, acesta din urma isi voteaza alesul in speranta ca-i va reprezenta interesele pe parcursul mandatului de patru ani. Numai ca, aspiratia alegatorului se dovedeste a fi, in cele mai multe cazuri, mai mult decat desarta. Astfel se poate spune ca se intampla si in cazul unor consilieri de la Bumbesti-Jiu.
    Pe parcursul mai multor sedinte, doi alesi locali „s-au remarcat” prin participarea activa la alte discutii decat cele din sedinta si prin luari de cuvant aidoma cantecului de lebada. Alese pe listele PSD, cele doua consiliere, pentru ca este vorbe despre doua si nu doi, stau mai tot timpul la palavre. În fiecare sedinta, Victoria Stolojanu si Rodica Tomescu susotesc de zor, povestindu-si una alteia cate-n luna si-n stele.
    Din modul in care participa la dezbateri, cele doua consiliere nu ar fi reprezentat nici un interes pentru ca interventiile pe marginea punctelor de pe ordinea de zi sunt practic inexistente. Astfel, lucrul care ne-a atras atentia a fost sporovaiala celor doua doamne ale Consiliului. În aceeasi ordine de idei, daca totusi, din cand in cand, Stolojanu mai ia pozitie, dandu-si cu parerea, consiliera Tomescu vorbeste la fel de mult ca un prunc in somn.
    Si astfel, luna de luna, pe langa salariile de economist si educatoare, cele doua alese locale mai duc acasa ceva bani in plus. Cu alte cuvinte, peste doua milioane de lei primesc Victoria Stolojanu si Rodica Tomescu in schimbul prestatiei pe care o desfasoara in folosul cetatenilor din Bumbesti-Jiu. Din arhiva foto a cotidianului IMPACT in Gorj prezentam, din lipsa spatiului, numai o ipostaza in care cele doua consiliere stau de povesti pe banii contribuabililor. De mentionat ca, la fiecare sedinta a Consiliului Local Bumbesti-Jiu, consilierele povestesc de zor aidoma a doua vecine adunate in jurul cestii de cafea.”
    IRINEL CEURANU
    PENTRU FOTOGRAFIA MENTIONATA EXISTA ARHIVA.

Comments are closed.