O lecţie despre viaţă şi suferinţă, adevăr şi speranţă

 47 total views

Sala Consiliului Director al Obștei Peștișani a găzduit sâmbătă, 18 octombrie 2014, lansarea cărții „Vulturul de munte”, ediția a II-a revăzută și adăugită, scrisă de unul dintre eroii luptei anticomuniste din Gorj, domnul Sergiu Mischie, cel care la cei 78 de ani, povestește generației de astăzi chinurile la care a fost supus în anii detenției comuniste, dar și cum a învățat istorie, politică și literatură de la unul dintre „camarazii de suferință”: Corneliu Coposu.

Sergiu Mischie, un om care a suferit mult
Sergiu Mischie, un om care a suferit mult

Fostul disident gorjean al regimului comunist, Sergiu Mischie, vorbește în cartea sa, „Vulturul de mun­te”, ediția a II-a revăzută și adăugită, despre adevăr, minciună, teroare și trădare. I-au fost alături, sâmbătă, 18 octombrie 2014, distinsul actor, autor și regizor de teatru, Dan Puric, jurnalistul și scriitorul Grigore Cartianu, istoricul Gheorghe Nichifor, vicepreședinte al Societății de Științe Istorice din România, profesorul Moise Bojincă, scriitorul Ion Căpruciu, jurnalistul Ion Predoșanu și alți invitați prezenți la o veritabilă lecție despre viață și suferință, despre adevăr și speranță.

„Primul membru pe care l-am recrutat a fost mama (în anul 1952 – n.n.) – își amintește Segiu Mischie. La început nu a fost de acord. Primele acțiuni au fost cu vorba, adică stăteam de vorbă cu oamenii și le spuneam că va fi foarte rău pentru că au venit comunismul și bolșevismul. Era foarte periculos, pentru că până și preotul era agent al Securității. Cu scrisul am acționat prin cutii de poștă sau cumpăram ziare în care băgam manifeste. Au fost acțiuni de felul acesta în Târgu-Jiu , la uzinele sadu și Cugir. (…) Am convins și alte persoane să vină în organizație. În total am fost 13 membri. (…) Acționam în cinematografe și în teatre pentru că nu puteam fi prinși. Intram, stăteam lipiți de perete, aplicam ștampila și apoi ieșeam în timpul filmului. Foloseam tuș negru”.
Organizația disidentului gorjean Sergiu Mischie a fost demascată în decembrie 1954, prin trădarea unuia dintre membrii săi, pe care liderul grupării îl considera un prieten bun.

Printre deținuții politici ai României de altădată

În închisoarea de la Jilava, Sergiu Mischie la cunoscut pe Corneliu Coposu, care deja ispășise șapte ani de detenție: „era un om extraordinar, un patriot, un luptător, un om care avea coloană vertebrală (…) în momentul în care îl priveai te cucerea li te acapara prin prezența vorba caldă și sinceră. Era un titan. Nu șiu când va mai avea țara asemenea oameni. Era un titan al sufletului omenesc.”
Eroul gorjean își amintește în cartea sa despre cursurile secrete susținute în închisoare de către unii deținuți politici, intelectuali remarcabili. „Lunea era cursul de istorie și religie, marțea se ținea cel de literatură, miercurea avea loc cursul de politică, joia cel de geografie, vinerea era pe meridianele globului, susținute de foști atașați, marinari sau aviatori, iar sâmbăta se desfășurau lecții de limbi străine și de matematică. Domnul Coposu ținea niște lecții de istorie combinate cu politică și literatură. Lecțiile se desfășurau fără creion și hârtie, doar cu ochii, urechile și memoria.”