Democrația românească, atât cât este ea de fragilă și originală, este tot mai des pusă în pericol de declarațiile unor personalități asimilate dreptei politice care nu recunosc votul popular. Dacă ar fi să fim la mâna unor Gabriel Liiceanu sau Alina Mungiu, am avea un drept limitat la vot, doar ”elitele” tranziției să voteze pentru că românii nu apreciază intelectualii de mucava care au profitat de tranziția tulbure. Categorii întregi de votanți, gen pensionari și asistați social, nu ar trebui să voteze dacă nu apreciază marile personalități ale Dreptei contemporane pe care România nu le are. Cei care se consideră reprezentanții românilor au dat tunuri, mă gândesc la apariția editurii Humanitas sau se află pe lista de finanțare absolut dezinteresată a lui Soroș.
Problema nu este până la urmă de unde își ia banii fiecare în mod transparent și legal, ci poza care s-ar putea să prindă tocmai la grupurile vulnerabile. Bunăoară, mergând pe mâna unor personalități absolut controversate, românii ar putea să evite să mai creadă în rezultatul votului liber sau, mai rău, să devină adepții limitării lui pentru că așa zice unul și altul cu interese din cele mai diverse. Cu un dispreț sfidător și cu o morgă de oameni care știu ce spun, ”intelectualii lui Băsescu”-pentru că au avut această etichetă-jignesc bucureștenii pentru cum au votat în alegerile locale, jignesc milioane de români pentru votul lor ca să nu amintim de celebrele împărțiri ale votanților, apărute în diverse studii sociologice, în care persoanele mai puțin instruite și bătrânii votează de regulă Stânga și cei mai instruiți Dreapta. Nu doar că asemenea împărțire este cel puțin arbitrară, personal cunosc zeci de persoane care contrazic această regulă, dar cei care lansează aceste teorii i-am putea acuza mai degrabă de fascism decât de democrație.
Nu poți să jignești sau să insulți în numele democrației. Democrația înseamnă respect al pluralismului de idei și soluții. În România avem doar împărțiri arbitrare, doar manipulări ordinare în numele unor arginți primiți cu generozitate de la curți străine și un deficit de democrație. Jignirile nu ar trebui să își aibă locul în spațiul public dar cine să îi spună asta lui Liiceanu?
