Gorjeni fără lemne de foc în prag de iarnă

Mii de gorjeni din mediul rural riscă să intre în iarnă fără lemne, în aşteptarea titlurilor de proprietate pentru pădurile pe care le-au moştenit de la străbunii lor. Asta pentru că, de două luni încoace, documentaţiile lor se plimbă între Comisia Locală, Comisia Judeţeană şi Oficiul de Cadastru, după care se întorc la primării neaprobate. Asta pentru că nu respectă un ordin al ANCPI, care prevede întocmirea de planuri parcelare pe suport digital, pentru fiecare trup de pădure în care există terenuri forestiere revendicate.

 În timp ce dosarele se plimbă oamenii care aşteaptă rezultatele trebuie să se descurce de lemne pentru iarnă
În timp ce dosarele se plimbă oamenii care aşteaptă rezultatele trebuie să se descurce de lemne pentru iarnă

În principiu, Ordinul 634/2006, modificat prin Ordinul 134/2009 al directorului general al Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară, e un lucru bun. El prevede ca documentaţia care stă la baza întocmirii titlurilor de proprietate să fie însoţită şi de planul parcelar pe suport digital. Adică, aşezarea parcelei pentru care se cere titlul de proprietate să se facă în format electronic, alături de parcelele celorlalţi proprietari şi pentru întregul trup de pădure din care face parte. Astfel, se asigură garantarea dreptului la proprietate, adică fiecare cetăţean să fie sigur că a primit terenul acolo unde trebuie şi să nu se trezească, după ce primeşte titlul, că acesta e anulat la cererea în instanţă a altui proprietar. Planul parcelar pe suport digital e greu, însă, de transpus de pe hârtie, aşa cum îl au inginerii de la primării, fiind nevoie de  un program informatic, de persoane pregătite pentru a folosi acel program şi de baza de date de la Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Gorj. În plus, există primării la care pădurile s-au dat pe ochi frumoşi, mai ales în zona exploatărilor miniere, unde cei care au primit teren forestier au fost despăgubiţi de minerit chiar şi cu 400.000 RON pe hectar. Aşa că reprezentanţii primăriilor au toate motivele să reacţioneze negativ, ori pentru că vor avea de lucru în plus, ori pentru că vor ieşi la iveală situaţiile în care e mai mult teren pe hartă decât în realitate.

126 de proiecte refuzate, la Dăneşti
În doar două luni, 126 de dosare de retrocedare au ajuns înapoi la comisia locală din comuna Dăneşti, fiind refuzate ca fiind incomplete. În aceste condiţii, familiile respective s-au trezit fără lemne de foc în prag de iarnă, pentru că au tot aşteptat să vină titlurile de proprietate, ca să poată tăia din pădurile lor. Acum sunt nevoiţi să scoată până la 1400 RON din buzunar, dacă au, ca să cumpere lemne, bani pe care până acum îi strângeau de-a lungul unui an întreg, pentru că ştiau că nu au altă soluţie.
Ion Popeangă, subinginer cadastru din cadrul Primăriei Dăneşti, spune că el consideră că planul parcelar pe suport digital e bun, dar presupune cheltuieli şi întârzie foarte mult lucrările: „Abia acum am reuşit să angajăm o firmă care să asigure pregătirea personalului de la primărie pentru folosirea programului „Autocad”, în care se lucrează hărţile digitale. Va mai dura 3 luni până facem cursurile şi abia apoi vom putea lucra la planurile parcelare din Dăneşti.”
La rândul său, primarul Emilian Rusu spune că nu înţelege de ce se pun atâtea condiţii primăriilor unde nu sunt probleme cu retrocedările. „La noi s-au retrocedat 98% din păduri şi 75% din terenurile aflate în afara fondului forestier. Nu înţeleg de ce trebuie ca acum, pentru că se pun condiţii noi, oamenii să sufere. Pentru câţiva care nu au venit să aducă documentaţia pentru titluri, pentru că toţi au fost puşi, faptic, în posesie, acum trebuie să punem pe harta digitală toate parcelele celor care au deja titluri. Aşa că nu avem decât să continuăm să facem documentaţii şi să aşteptăm, mai pentru că nici măcar n-am reuşit să deschidem discheta pe care am primit-o de la cadastru cu baza de date pe care o au pentru comuna Dăneşti şi pe care trebuie să o confruntăm cu ce vom pune noi pe hartă, după ce inginerii noştri vor învăţa să folosească programul informatic.

În principiu, ideea e bună…
Lăsând la o parte faptul că mii de gorjeni aşteaptă să vină titlurile de proprietate, ca să aibă lemne pentru iarnă, ideea de a se face închiderea hărţilor în sistem electronic e foarte bună, doar că ar fi trebuit să vină mult mai devreme, tocmai ca să nu apară aceste încurcături de până acum, când terenurile, forestiere sau nu, erau date fără nici un control, în funcţie de pilele celor care le cereau. Acelaşi lucru e susţinut de directorul OCPI Gorj, Marius Mănescu, care vede în această evidenţă computerizată, soluţia ţinerii sub control a situaţiei: „Noi eliberăm titlurile de proprietate după verificări prealabile, doar că numai închiderea hărţilor electronic ne asigură că verificarea e completă şi nu vom constata suprapuneri ulterioare ale terenurilor, care cu greu se mai remediază, întârziind şi mai mult exercitarea drepturilor de proprietate ale cetăţenilor. Mai mult, ANCPI a alocat 100.000 de euro pentru efectuarea acestor planuri digitale pe o suprafaţă de 10.000 de hectare din suprafaţa Gorjului. E adevărat că aceasta reprezintă mult sub 1% din suprafaţa Gorjului, care este de 560.174 hectare, dar eu zic că e un început.