În cadrul rustic oferit de către Secţia de Etnografie de la Curtişoara a Muzeului Judeţean Gorj Alexandru Ştefulescu, s-a desfăşurat, luni, 30 martie 2009, simpozionul cu tema „Familia Tătărescu şi modernizarea Gorjului”, cu acest prilej fiind vernisată şi o expoziţie fotodocumentară. Aici vizitatorii pot vedea şi casa celui care a fost prim ministru al României în perioadele 1934-1937 şi 1939-1940, strămutată din satul Poiana, precum şi biserica de familie.
Lucrările simpozionului au fost deschise de Titus Zamfiroiu, care a realizat o prezentare a ansamblului arhitectural Gheorghe Tătărescu ce a fost strămutat în cadrul Secţiei de Etnografie de la Curtişoara în cursul anilor 2000 – 2002 de la Poiana – Rovinari. Acesta este compus din : casa – culă Gheorghe Tătărescu, biserica familiei cu hramul Sf. Gheorghe şi casa Antonie Mogoş, achiziţionată de către familia Tătărescu din satul Ceauru, comuna Băleşti. Interesant de menţionat este faptul că o casă similară celei aflate la Curtişoara şi care a aparţinut tot meşterului popular Antonie Mogoş este expusă la Muzeul Ţăranului Român din Bucureşti.
Arethia Tătărescu – personalitate a societăţii civile în Gorjul interbelic
Născută la Bucureşti în familia Piteşteanu, descendenta unui neam boieresc, Arethia rămâne orfană la doar 8 ani, fiind nevoită să plece pentru o perioadă în Belgia împreună cu bunica şi cu cei doi fraţi. Era pasionată de pictură, de artă, în special, fiind şi absolventă de Conservator.
Revenind în ţară în 1916 a locuit o perioadă, împreună cu familia, la o pensiune pe valea Tismanei. Aici l-a cunoscut pe tânărul sublocotenent Gheorghe Tătărescu, în acelaşi an 1916 având loc şi căsătoria celor doi la Craiova.
Arethia Tătărescu se afirmă în viaţa publică gorjeană, înfiinţând în 1921 Liga Naţională a Femeilor Române, filiala Gorj, organizaţie ce a avut un rol deosebit de important în conservarea datinilor şi tradiţiilor populare. La iniţiativa Ligii s-au creat şcoli de gospodărie la Rovinari, un atelier de ţesătorie la Tg-Jiu, asigurând sute de locuri de muncă pentru femeile din oraş.
Respect pentru strămoşi
Arethia Tătărescu este cea care iniţiază cercetarea cu specialişti a unor vechi situri arheologice şi amenajarea caselor memoriale: Ecaterina Teodoroiu din Vădeni (Tg-Jiu) şi Tudor Vladimirescu din Vladimir. Tot ea este cea care, în 1935, iniţiază realizarea mausoleului Ecaterinei Teodoroiu de către sculptoriţa Miliţa Petraşcu, monument amplasat în centrul municipiului Tg-Jiu, între Catedrala Ortodoxă şi Prefectură.
În 1926, la iniţitiva Arethiei Tătărescu, s-a reînfiinţat Muzeul Gorjului cu sediul într-o clădire, replică a culei de la Groşerea, construită special în acest scop şi amplasată în parcul central din Tg-Jiu. Tot la iniţiativa sa este îngrădit castrul roman de la Bumbeşti-Jiu şi sunt iniţiate cercetările arheologice de la: Runcu, Sohodol, Bumbeşti-Jiu, Polovragi şi de la Peştera Muierilor de la Baia de Fier, sub atenta supraveghere a lui Constantin Nicolaescu-Popşor.
L-a readus pe Brâncuşi
Cea mai importantă realizare a Arethiei Tătărescu a fost readucerea la Tg-Jiu a lui Constantin Brâncuşi, marele sculptor realizând în 1937 ansamblul sculptural închinat memoriei soldaţilor căzuţi în primul război mondial şi compus din: Masa Tăcerii, Poarta Sărutului şi Coloana Infinitului. În octombrie 1937 Arethia Tătărescu donează oraşului Tg-Jiu, din partea Ligii Femeilor Gorjene, operele realizate de către Constantin Brâncuşi. Tot ea a contribuit la edificarea unor noi şcoli, la extinderea şi modernizarea unora dintre cele existente, fiind prezentă alături de primul-minstru Gheorghe Tătărescu la inaugurarea unor şcoli în judeţul Gorj. Pentru toate acestea, în 1936 Arethia Tătărescu a primit titlul de “Cetăţean de Onoare” al Tg-Jiului.
Familie importantă pentru Gorj
În 1940-1947 Arethia Tătărescu este şi preşedintă a Societăţii Naţionale “Crucea Roşie”, filiala Gorj, şi a Societăţii Ortodoxe a Femeilor Române. Familia Tătărescu a sprijinit numeroase biserici precum cele de la: Tismana, Lainici, Crasna, şi bisericile de la Roşia şi Poiana şi a contribuit la ridicarea noului local al bisericii cu hramul “Sf Apostoli Petru şi Pavel” din Tg-Jiu.
La 5 ianuarie 1934 Gheorghe Tătărescu era numit de către regele Carol al II-lea în funcţia de prim-ministru, calitate în care a condus ultimul guvern democratic al României Mari până la 28 decembrie 1937.
În această perioadă a vizitat, în mai multe rânduri, judeţul Gorj, participând alături de regele Carol al II-lea la festivităţile decernării titlului de “Oraş Erou” Tg-Jiului şi la dezvelirea monumentului Ecaterinei Teodoroiu.
În ceea ce priveşte eforturile pentru modernizarea judeţului, trebuie menţionat sprijinul acordat de către Gheorghe Tătărescu în vederea ridicării unor noi obiective industriale precum: Fabrica de Ţigarete, Fabrica de confecţii, Uzinele Sadu, care au avut efecte benefice pentru viaţa economică a Gorjului.
