Două rabe s-au răsturnat într-o rână, marţi, 22.04.2010, din cauza lucrărilor pentru introducerea conductei de apă în localitate, care au îngustat drumul şi au slăbit rezistenţa terasamentului acestuia. Care sunt, însă, adevăraţii vinovaţi nu se ştie, încă, decât că firma care a lucrat e TEHNOINSTAL, antreprenorul general al lucrării e HIDROCONSRTUCŢIA şi investitor Compania Naţională de Investiţii. Se ştiu, însă, sigur, păgubaşii. Aceştia sunt cetăţenii, care îşi riscă viaţa circulând pe un drum periculos, dovadă fiind cele patru maşini mari şi zecile de maşini mici care au căzut de pe carosabil şi s-au afundat cu roţile dreapta în pământ .
Drumul Judeţean 665, Curtişoara – Baia de Fier a devenit un real pericol, după terminarea lucrărilor pentru distribuţie apă în satul Curtişoara din Bumbeşti Jiu. Marţi, 22 aprilie două maşini de mare tonaj au stat mai multe ore răsturnate într-o parte, cu roţile de pe partea dreaptă afundate în şanţul conductei de apă, peste care a fost pus pământ netasat şi fără să se refacă terasamentul şi drumul. Astfel, conducta înşirată de-a lungul drumului a determinat îngustarea acestuia, iar când maşinile trec una pe lângă alta, cele de pe sensul de mers spre Baia de Fier nu au destul loc şi riscă să cadă în lateral, în şanţul acoperit superficial.
Reguli
Potrivit normelor legale, un drum judeţean trebuie să aibă în mod normal 6 metri lăţime, 5,5 m dacă a fost construit pe un drum comunal şi nu poate fi lărgit, iar dacă lăţimea drumului este mai mică de 5,5 m pe anumite porţiuni, în situaţii deosebite, atunci autorităţile sunt obligate să instaleze indicatorul „drum îngustat” şi să asigure condiţii cât mai bune pentru remedierea situaţiei. De asemenea, terasamentul unui drum judeţean trebuie să aibă un metru lăţime, iar distrugerea lui nu este recomandată pentru efectuarea de lucrări, iar dacă nu se poate altfel, acesta trebuie refăcut întocmai de cel care îl distruge.
Ce spun autorităţile
Primarul oraşului Bumbeşti Jiu, Constantin Bobaru, spune că nu are nici o putere în ceea ce priveşte problema drumului din Curtişoara, pentru că investiţia în reţeaua de apă aparţine Companiei Naţionale de Investiţii, care a licitat lucrarea, a supravegheat-o şi a recepţionat-o: „Noi nu avem calitate, pentru că banii nu au fost ai oraşului Bumbeşti Jiu. E adevărat că noi rămânem cu lucrarea şi chiar am stat de vorbă cu cei responsabili, când s-a făcut o recepţie parţială, dar unele probleme s-au rezolvat, altele nu. Ştiu că drumul e îngustat prin unele locuri, dar noi nu putem să luăm măsuri.”
Lucrări fără cap
O altă dovadă că reţeaua de apă de la Curtişoara e făcută de mântuială, e aceea că hidrantul de la Muzeul Arhitecturii Populare Curtişoara se află peste drum de muzeu, iar în curtea muzeului intră doar o conductă de plastic goasă ca pe deget. În atare condiţii, această instituţie, care ar fi trebuit prevăzută cu mai mulţi hidranţi, pentru că deţine piese valoroase de arhitectură veche, construite din lemn, până acum nu a avut deloc, iar acum are unul singur şi acela peste drum. Aşa că, în caz de incendiu, doamne fereşte, ori trebuie oprită circulaţia, ca să treci cu furtunul peste stradă, ori trebuie să cari apă cu maşina de pompieri… de peste drum.
Vinovaţii?
Cine sunt vinovaţii trebuie aflat de cei în măsură, pentru că nu se ştie dacă aşa au stabilit proiectanţii, dacă constructorii au încălcat proiectul, sau investitorul a cerut lucrări ieftine, ca să se încadreze în buget, cu încălcarea normelor legale. Ceea ce e, însă, sigur, e faptul că nu trebuia să se aştepte să se întâmple vreo nenorocire, ca să se ia măsuri.
