Cultura Verbicioara și locațiile sale (III)

Cultura Verbicioara a fost definită în urma cercetărilor arheologice desfăşurate în localitatea eponimă în anii 1949 – 1951, 1955-1957 de un colectiv condus de D. Berciu. După D. Berciu această cultură cuprindea Oltenia, Banatul estic şi vestul Munteniei, iar la sud de Dunăre- nord-vestul Bulgariei şi nord-vestul Serbiei. Judeţul Gorj, pe lângă mai vechile descoperiri arheologice realizate de D. Berciu la Baia de Fier (D. Berciu, 1961), Călugăreni (Chicideanu, Gherghe 1980, Polovragi, (Buşilă, Vulpe, 1964) în ultimele decenii au fost descoperite  noi situri prin cercetările arheologice sistematice de la Vierşani – Jupâneşti (Calotoiu 1989 – 1991), Ceplea Plopşoru (Calotoiu în perioada 2000 – 2009), Roşia de Amaradia în 2007. Aceste aşezări se încadrează cronologic în perioadele bronzului mijlociu şi târziu.

Arheologii gorjeni au descoperit dovezi ale epocii bronzului la Vierşani Jupâneşti
Arheologii gorjeni au descoperit dovezi ale epocii bronzului la Vierşani Jupâneşti

Ceramica descoperită în aşezarea preistorică de la Vierşani, comuna Jupâneşti se împarte în ceramică grosieră şi ceramică fină. Ceramica grosieră cuprinde vase de tip „sac” cu corpul tronconic, cu buza dreaptă sau uşor evazată şi vase de talie mijlocie de aceeaşi formă a corpului ornamentate cu brâuri alveolate sau crestate cu apucători mari.

Descoperirile de la Vierşani-Jupâneşti
Deşi se află în stare fragmentară, ceramica ne poate oferi posibilitatea stabiliri mai multor forme de vase:
Vasele tronconice sunt lucrate în cea mai mare parte din pastă grosieră care conţine nisip cu granulaţie mare cele mai multe din aceste exemplare au pereţii drepţi iar în exterior se află brâuri alveolate sau crestate pe care se prind apucătorile
Vasele bitronconice, fragmentare se întâlnesc în număr mai mic decât cele tronconice. Pasta din care sunt lucrate este de o calitate mai bună
Castroanele sunt în stare fragmentară şi se pot împărţi după felul buzei în două tipuri:
a) Castroanele cu buza dreaptă au înclinaţie spre interior, fiind puternic invazate; (pl.VII/1,2) un exemplar fragmentar are în partea superioară torţi late pentru prindere şi un decor incizat superficial. Un alt castron fragmentar are corpul uşor arcuit ce se termină cu buza dreaptă sau uşor evazată. Decorul este sub forma unei ghirlande ce aminteşte de cultura Gârla Mare (pl.VII/3).
b) Castroanele cu buza în colţuri sunt tot de influenţă Gârla Mare, întâlnindu-se mai des la Vierşani – Jupâneşti şi prezintă ca ornamente romburi şi triunghiuri haşurate, meandre, linii incizate, cercuri incizate (pl.VIII/1-5).
Ceştile (pl.IX/1-4) se găsesc în număr mare, fiind în stare fragmentară. La unele exemplare, toarta depăşeşte uşor linia buzei pe când la multe dintre acestea, toarta este mult mai evidentă. În unele situaţii toartele depăşesc cu mult linia buzei. Ceştile cu o singură toartă au corpul sferic şi uşor turtit, fundul de regulă este inelar sau sub formă de postament, gâtul scurt şi cilindric, iar toarta de cele mai multe ori se ridică de pe buză şi se prinde pe umărul vasului. În zona maximei bombări a torţii  se află fie un buton sau un ornament sub formă de creastă. Aceste vase în majoritate sunt de culoare neagră sau cenuşie şi mai rar cărămizie. Pe pântec au ca ornamente triunghiuri, romburi, de cele mai multe ori haşurate dispuse în şir sau sub formă de meandre. În unele situaţi romburile haşurate apar pe toartă.
Cănile fragmentare sunt exemplare mult mai puţine cu corpul bitronconic şi gâtul scurt, cu o toartă în bandă sau rotundă în secţiune (pl.X/1- 3)
Cupele cu picior scund sunt goale pe interior. Un exemplar descoperit la Vierşani – Jupâneşti are piciorul decorat cu grupe de câte trei linii realizate prin împunsături succesive şi romburi haşurate ca ornamente (pl.XI/1)
Strecurătorile sunt mici fragmente de culoare cenuşie şi au fost descoperite şi în aşezarea de la Vierşani-Jupâneşti.
Capacele, descoperite la Vierşani – Jupâneşti aveau o formă plată sau pătrată. A fost descoperit un capac fragmentar de formă pătrată ce avea delimitări şnuruite pe margini, iar în partea superioară câte un şir de puncte adâncite şi dispuse circular. Un alt capac fragmentar descoperit la Vierşani este sub formă de trunchi de con, cu mai multe perforaţii în partea superioară (pl.XI/2)
Tigăile de peşte sunt cunoscute în culturile Gârla Mare şi Vatina. La Vierşani a fost descoperit un exemplar fragmentar cu buza dreaptă prevăzută cu o mânuşă în bandă dispusă pe partea laterală. Modelul de vas  este preluat aşa cum aminteam din mediul Gârla Mare, dar exemplarului de la Vierşani – Jupâneşti i s-a fixat o mânuşă în loc de apucătoare (pl.XI/3).
Ca elemente decorative întâlnite pe vasele fragmentare descoperite în situl de la Vierşani – Jupâneşti, brâurile se întâlnesc numai pe vasele tronconice lucrate din pastă grosieră şi semigrosieră. De regulă poziţia acestor brâuri este sub buza vaselor la câţiva centimetri. În această fază a IV-a a culturii Verbicioara la Vierşani – Jupâneşti apar ca elemente decorative meandrul, motivul solar, spirala, cercuri în diferite combinaţii sau reapare  ghirlanda (pl.XII/1 – 5)
Meandrul este folosit cu predilecţie la Vierşani – Jupâneşti în decorarea ceştilor şi a fragmentelor de castroane.
Motivul solar este întâlnit pe ceşti şi pereţi de castroane. Cercul este folosit pe scară largă în diverse combinaţii; de multe ori se folosesc cercurile concentrice ca element de sine stătător sau cercuri concentrice legate între ele prin tangente. Aceste motive ornamentale sunt decorate pe căni, ceşti (pl.XIII/1,2), vase tronconice sau fragmente de castroane.
Spirala se întâlneşte pe ceramica specifică culturii Gârla Mare, dar se găseşte şi în aşezarea de la Vierşani – Jupâneşti. Spirala mai este întâlnită sub forma literei „S” sau  spirala înlănţuită atunci când motivele în formă de „S” sunt dispuse oblic sau orizontale şi înlănţuite. Acest motiv este întâlnit la Vierşani-Jupâneşti (pl.XIII/3,4) şi în partea de vest a Olteniei la Căzăneşti (Petre – Govora 1995, fig.10/1). Aceste motive ornamentale sunt reprezentate la Vierşani-Jupâneşti pe castroane, ceşti, căniţe fragmentare. Motivul ghirlandei din faza a IV-a se deosebeşte de ce-a folosită în prima fază în decorarea ceramicii. Acest decor a fost preluat din mediul cultural Gârla Mare. La Vierşani-Jupâneşti este reprezentată pe un castron fragmentar în mod elegant (pl.XIII/5).
Triunghiurile şi romburile, uneori haşurate sunt incizate sub buză sau pe pântecul vasului (pl.XIV/1-3), iar romburile haşurate sunt dispuse în şir pe toartele ceştilor sau căniţelor (pl.XIV/4,5). Aceleaşi motive incizate se întâlnesc la Vlădeşti (Berciu, Purcărescu şi Roman, 1961, fig.1/5), Oreviţa Mare (Crăciunescu 2003).
Din cultura Gârla Mare au pătruns în cultura Verbicioara forme ceramice variate: castronul cu corpul tronconic, castroane cu buza în colţuri (Ceplea, Vierşani). Raporturile dintre culturile Verbicioara şi Witenberg sunt multe. Cultura Witenberg pare să fi influenţat ornamentica culturii Verbicioara. Astfel, cercurile unite cu tangente din mediul Verbicioara ca şi spiralele formate din „S”-uri dispuşi orizontal sau înlănţuiţi se întâlnesc şi la Vierşani (Calotoiu 1994, pl.2/6). Triunghiurile incizate dispuse în linie şi meandrele se găsesc reprezentate în număr mare la nord de Carpaţii Meridionali în staţiunile Wietenberg dar se întâlnesc şi la Ceplea  (Calotoiu, 2007, p.69), Vierşani – Jupâneşti (Calotoiu 1994, pl.3/5) şi Roşia de Amaradia (Calotoiu, 2009, p.78) aşezări specifice culturii Verbicioara faza a III-a şi a IV-a (după Berciu).