CRONICĂ ”Tudor Vladimirescu și renașterea românilor”

Loading

A fost lansată recent cartea  ”Tudor Vladimirescu și renașterea românilor” semnată de istoricul Costin Scurtu, un gorjean stabilit în Dobrogea și aflat la comanda Muzeului Militar Național ”Regele Ferdinand I” Constanța. Cartea a apărut sub patronajul Primăriei și Consiliului Local Tg-Jiu și se înscrie în momentele dedicate Bicentenarului Tudor Vladimirescu.

Istoricul Constantin Costin Scurtu, urmaș al cunoscuților și apreciaților istorici Dumitru Almaș și Ioan Scurtu, a părăsit Gorjul după liceu pentru a urma cursurile Facultății de Istorie și Arheologie din cadrul Universității ”Ovidius” Constanța.  Revine cu plăcere în Gorj unde are o parte a familiei dar este și implicat în diverse evenimente culturale alături de Consiliul Județea Gorj, Primăria Târgu-Jiu, Muzeul Județean ”Alexandru Ștefulescu”, Societatea de Științe Istorice, filiala Gorj. ș.a.

Carte frumoasă cinste cui te-a scris!

Desigur, fiind vorba de sărbătorirea celor 200 de ani care au trecut de la ridicarea armată a lui Tudor Vladimirescu,  mulți istorici și-au concentrat eforturile spre realizarea unor contribuții istoriografice mai mult sau mai puțin substanțiale dedicate evenimentului. Lucrarea istoricului Costin Scurtu se încadrează doar parțial în acest efort, domnia sa a adunat la un loc o muncă de mulți ani și așa s-a născut un reper bibliografic important. Și mai important, nu vorbim de o carte scrisă într-un stil oarecare, încorsetat de registrul istoric, este mai degrabă un demers narativ scris cu sufletul. Nu înseamnă că această carte a pierdut ceva, am putea spune că a câștigat prin implicare, prin această întreprindere Tudor Vladimirescu nu mai este doar personajul istoric adunat între coperțile unei cărți sau un ”nume adunat pe-o carte” cum spunea Tudor Arghezi, e gorjeanul nostru pus pe fapte mari și noi îl însoțim peste veacuri. E vorba de talent, implicare, multă carte și iubire de muza Clio. Chiar autorul mărturisește că ” gorjeanul nostru, care era un om cu calități, avea însușiri de lider și era apreciat ca un bun comandant de oști care va sfârși ca un erou al neamului românesc! Azi, aici, la Târgu- jiu, admirăm statuia grandioasă a lui Tudor Vladimirescu și îi suntem datori aducerea aminte a trecutului și cu recunoștința noastră.”(Tudor Vladimirescu și renașterea românilor, pag. 8).

Demersul istoriografic al autorului este centrat pe cinci capitole după cum urmează: I. Țara Românească între două veacuri, al XVIII-lea și al XIX-lea; II.  Viața lui Tudor Vladimirescu(1780-1821), III. Revoluția condusă de Tudor Vladimirescu din Țara Românească(1821), IV. De la Domniile pământene(1822) la România întregită(1922), V. În memoria legendarului pandur Tudor Vladimirescu. Cartea mai propune un cuvânt înainte al autorului și o bibliografie generală. Aparatul critic face ape la foarte multe izvoare istoriografice online, inclusiv presă online.

Portretul lui Tudor

Cititorii vor descoperi, așa cum era și firesc, multiplele fațete ale personalității lui Tudor Vladimirescu. ”Ca înfățișare era om de statură mai înalt decât de mijloc, talie bine proporționată, fața blondă, mustața galbenă, părul castaniu, obrazul mai mult rotund decât oval, nici prea durduliu, nici slab, cu o mică bărbie, om nu urât; sta drept, țanțoș, vorba brevă, răstită și…destul de elocventă, aer de comandant(…) Avea stofă de om mare, dar timpul, locul și mijloacele i-au lipsit. ”, descriere reprodusă după mărturia unui contemporan. (lucrarea citată, pag. 47).

După anul 1801 Tudor Vladimirescu va fi mai întâi postelnic, apoi comis, vel sluger, vătaf de plai la Cloșani și administrator al moșiilor Baia de Aramă și Glogova. Iată funcțiile administrative  și rangurile boierești  care i-au permis călătoriile la Viena dar și în sud, negoțul de succes cu animale  dar și accesul  la  comanda pandurilor. Toate explicațiile, deducțiile logice și informațiile, unele inedite, le puteți găsi în paginile lucrării profesorului Costin Scurtu.

Pentru vitejia și talentul său militar, Tudor Vladimirescu a fost numit ”comandir” și apoi chiar comandantul pandurilor. A scris fapte de eroism în fruntea pandurilor, fiind înaintat la gradul de porucic(locotenent) și decorat  cu ordinul ”Sfântul Vladimir” cu spade, clasa a III-a, un inel cu inițialele țarului Rusiei și calitatea de protejat al acesteia.

Visul unui martir

Supus unei morți  de martir, Tudor Vladimirescu  este asemenea marilor figuri legendare ale istoriei noastre-jertfa primordială  pe care acele vremuri au așezat-o la temelia societății. Tudor voise ca în ”țara lui să aibă parte de fericire și devputere săracii neamului românesc”. Vladimirescu  mărturisea: ”în toată viața mea sunt hotărât a sluji și a mă jertfi pentru binele patriei mele”(lucrarea citată, pag. 75).