Consecinţe sociale, economice, politice şi juridice ale aplicării legii 1/2011 în învățământul superior

Desfăşurată la sfârşitul lunii ianuarie 2011 la Iaşi, şedinţa Consiliului Naţional al Rectorilor din România a marcat o dezbatere foarte animată pe seama urmărilor aplicării Legii Educaţiei Naţionale. Printre protagoniştii dezbaterii, pe lângă Andrei Marga şi Ecaterina Andronescu , s-a aflat şi prof. univ. dr. Adrian Gorun, cel care a prezentat participanţilor un document intitulat „Consecinţe sociale, economice, politice şi juridice ale Legii nr 1/2011”, multe din concluziile acestuia fiind preluate şi de rezoluţia adoptată de toţi rectorii din ţară. Pentru cititorii noştri o să prezentăm spicuiri din acest document important.

Conferința a avut loc la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași și la aceasta au participat reprezentanții universităților acreditate din România, peste 70 dintre conducătorii acestor instituţii. Din partea Ministerului Educaţiei a participat chiar ministrul Daniel Funeriu, a cărei activitate şi lege propusă a fost criticată deseori de acest for. Cei prezenţi au identificat un număr mare de probleme, cele mai multe regăsindu-se în analiza lui Adrian Gorun intitulată:  „Consecinţe sociale, economice, politice şi juridice ale Legii nr 1/2011”.

Hotărârile Consiliului Naţional al Rectorilor
În urma celor discutate la Iaşi, s-au hotărât următoarele: Se solicită deblocarea posturilor în instituţiile de învăţământ superior, în condiţiile în care acest lucru nu presupune alocări bugetare suplimentare şi are efecte pozitive și evidente asupra asigurării resurselor umane necesare unei funcționări normale; Consliul Național al Rectorilor constată faptul că o aplicare imediată și irațională a legii va duce la imposibilitatea continuării procesului didactic și de cercetare, precum și imposibilitatea atingerii obiectivelor asumate de România în fața Uniunii Europene; Consiliul Național al Rectorilor consideră că performanțele sistemului pot să fie îmbunătățite prin conlucrarea întregii comunități academice, în contextul integrării Învățământului Superior din România în Spațiul European al Învățământului Superior și Cercetării; Consiliul Național al Rectorilor își exprimă disponibilitatea de a menține dialogul permanent cu Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului și solicită implicarea acestuia în elaborarea deciziilor cu privire la învățământul superior; Consiliul Național al Rectorilor consideră că Legea Educației Naționale necesită amendarea, în regim de urgență, pentru a asigura funcționalitatea sistemului de învățământ.

Probleme insurmontabile ale Legii Educaţiei Naţionale
Adrian Gorun a prezentat celor prezenţi la Iaşi o radiografie a principalelor probleme ridicate de aplicarea Legii Educaţiei Naţionale în învăţământul superior. Materialul foarte consistent a fost foarte apreciat de cei prezenţi, dovadă fiind preluarea problemelor în rezoluţia generală. De asemenea, problemele au fost dezbătute pe larg şi în emisiunea REPERE de pe GORJ TV, emisiune realizată de semnatarul acestor rânduri.
Dintre problemele majore ale Legii Educaţiei Naţionale au fost semnalate următoarele:   Actuala Lege a Educației anulează autonomia universitară, generând efecte negative asupra funcționării sistemului prin recentralizarea deciziilor;  Pensionarea profesorilor universitari la împlinirea vârstei de 65 de ani cu pierderea calității de titular, pe de o parte, și blocarea scoaterii la concurs a posturilor vacante, pe de alta parte, crează în universitati o situație foarte dificilă;  Aplicarea Legii Educaței, fără elaborarea anterioară a unor metodologii adecvate, determină dificultăț majore asupra cărora rectorii s-au pronunțat  cu toată fermitatea; Legea necesită elaborarea a aproximativ 55 de Hotarari de Guvern și  a 33 de reglementări de nivel instituțonal subsecvente acestor hotărâri; Inadvertențele din actuala Lege a Educaței nu pot fi corectate decât prin acte normative cu aceeași putere (legi, ordonanțe de urgență);  Cu privire la clasificarea universităților și ierarhizarea programelor de studii, rectorii au arătat că  inexistența criteriilor, standardelor și procedurilor fac această prevedere inaplicabilă și nerealistă și generează în rândul studenților, insecuritatea cu privire la studii; Decredibilizarea și delegitimarea sistemului națonal de învățământ superior, prin legiferarea discriminării pe criterii de vârstă;  Actuala Lege a Educaței ignoră rolul universitățlor cu dimensiuni reduse, importante pentru studenți cu posibilități financiare precare, ca și pentru dezvoltarea localităților în care funcțonează;  Legea Educaței va genera promovări artificiale și forțate, în încercarea de a compensa resursele umane performante obligate la pensionare. Mai mult, obligativitatea la pensionare imediată ridică probleme importante cu privire la continuitatea cursurilor și examenelor în anul universitar aflat în desfășurare; De asemenea, actualele norme ale Legii Educaței vor genera migrarea profesorilor universitari și a conducătorilor de doctorat spre țările cu un sistem educațonal simplificat și eficient;  Scăderea drastică a absorbției fondurilor europene, a veniturilor proprii și a colaborărilor internaționale realizate de către universități, ca urmare a pensionării conducăorilor echipelor de cercetare și de doctorat; Preluarea patrimoniului universitățlor de căre stat în proprietatea privată a statului, precum și lipsa clarificărilor necesare privind patrimoniul universităților particulare reprezintă abateri de la principiile prevăzute în Constituția României, prin care se garantează dreptul la proprietate; Legea, prin modul în care distribuie atribuțiile pentru structurile de conducere respective, pentru Senatul universitar, Consiliul de administrație ș, în mod deosebit, prin atribuțiile rectorului privind numirea prorectorilor, decanilor etc., generează premisele unor conduceri care nu au legatură cu autonomia universitară (garantată de Constituție), cu democrața ș libertatea academică; Legea are numeroase neclarități cu privire la modul în care va fi aplicată după intrarea ei în vigoare. Majoritatea rectorilor au pus numeroase întrebări cu privire la ce se va întâmpla (în mod specific) cu mandatele decanilor, șefilor de catedră, prorectorilor, etc., care vor fi obligați să se pensioneze inainte de finalizarea mandatului pentru care au fost aleși; Consiliul Național al Rectorilor a solicitat Ministrului Educaței, prezent la Conferință să întreprindă demersurile ce se impun pentru a urgenta, prin legislația adecvată, imperfecțiunile Legii care o fac inaplicabilă și fac sistemul nefuncțional.

Sunt multe probleme legate de Legea Educaţiei, dar cele mai dureroase se leagă în universităţi de excluderea valorilor consacrate, numai în anul academic actual vor fi excluşi din sistem pe criterii de vârstă aproximativ 2000 de profesori universitari, majoritatea conducători de doctorat. Asistăm practic la distrugerea şcolilor doctorale prin dubla umilire a conducătorilor de doctorat ce depăşesc vârsta de 65 de ani (pesionare, supraveghere prin cotutelă). Vom avea exod de profesori universitari şi conducători de doctorat în ţări din UE, SUA, Asia, în timp ce în universităţile româneşti vor fi plasate  unele non-valori din străinătate.
Adrian Gorun, rector UCB