Cei 30 de ani trecuți de la Revoluție marcați la UMFST Tg-Mureș

Loading

În această lună se comemorează/aniversează cele trei decenii scurse de la Revoluția din decembrie 1989. Institutul de Cercetări Socio-Umane ”Gheorghe Șincai” al Academiei Române și Universitatea de Medicină, Farmacie, Științe și Tehnologie ”George Emil Palade” din Târgu-Mureș au organizat în perioada 5-6 decembrie 1989 Conferința Internațională ”30 de ani de la Revoluția din Decembrie 1989: perspective istorice asupra comunismului românesc”.  Zeci de cercetători de la diverse instituții  din țară s-au aflat la Tg-Mureș în perioada menționată.

Așa cum era și firesc, manifestările au fost deschise de către prof. univ. dr. Cornel Sigmirean de la Universitatea de Medicină, Farmacie, Științe și Tehnologie „George Emil Palade” din Târgu-Mureș și director al Institului de Cercetări Socio-Umane „Gheorghe Șincai”. Domnia sa explica organizarea acestei conferințe ca o necesitate pentru lumea academică: „Prăbușirea comunismului în România, dezagregarea sistemului socialist – în realitate sfera de hegemonie a URSS din Europa de Est – și destrămarea Uniunii Sovietice au deschis națiunii române drumul spre democrație și economia de piață, acele structuri care asigură, în principiu, libertatea și prosperitatea oamenilor”, a declarat prof. univ. dr. Cornel Sigmirean.
„Numai arhiva fostei Securități însumează 12.000 de kilometri-a spus Cornel Sigmirean- cu circa două milioane de dosare. Dar arhivele mai pot și ele păcălii prin caracterul oficial, se vorbește de manipularea cu documentele de arhivă. Informația de arhivă a fost completată cu memoriile victimelor comunismului, cu memoriile foștilor lideri, Rákosi Mátyas în Ungaria, Paul Niculescu Mizil, cu interviuri etc. Azi în România funcționează un Institut al Revoluției Române din Decembrie, în institutele de cercetări ale Academiei Române și la facultățile de istorie de la la universitățile din România, cercetarea trecutului comunist a devenit o temă prioritară”.

Profesorul mureșan spune că suntem încă departe de stabilirea întregului adevăr despre momentul 1989. „România, condusă de Nicolae Ceaușescu a trebuit să facă schimbarea prin violență, prin mișcări de stradă, care s-au lăsat cu consecințe grave, dramatice, cu morți, pentru că autoritatea comunistă a refuzat să părăsească puterea, a intrat într-un război cu propriul popor. Rezultatul au fost cele 1.104 victime.Dacă la procesul cuplului Ceaușescu s-a vorbit de 60.000 de morți, investigațiile ulterioare au arătat că în timpul evenimentelor din decembrie au murit 1.104 persoane, din care 160 până în 22 decembrie, iar 944 după această dată, când puterea era deținută de Frontul Salvării Naționale”, a precizat prof. univ. dr. Cornel Sigmirean..
Deși există un număr enorm de cărți, studii și mărturii detaliate ale evenimentelor din decembrie, prof. univ. dr. Cornel Sigminrean consideră că subiectul rămâne controversat, mai ales din punct de vedere politic.
Cornel Sigmirean subliniază faptul că sunt multe enigme despre Revoluție, dar dincolo de enigmele care rămân, rămâne și multe lucruri cunoscute despre instalarea regimului comunist, despre ce au însemnat lagărele, ce-a însemnat munca obligatorie, despre colectivizare, despre cultura în timpul regimului comunist, în primul rând ce au însemnat ultimii ani, și căderea lui. Conferința ”30 de ani de la Revoluția din Decembrie 1989: perspective istorice asupra comunismului românesc” și-a dorit să răspundă la o parte dintre aceste întrebări.

Lucrările Conferinței s-au desfășurat pe trei secțiuni după cum urmează:

Secțiunea I-Perspective istorice

 Cornel Sigmirean, Diplomație si șantaj instalarea regimului comunist în România, Institutul de Cercetări Socio-Umane „Gh. Șincai” din Târgu Mureș / Universitatea de Medicină, Farmacie, Științe și Tehnologie “George Emil Palade” din Târgu Mureș

Attila Gáspárik, Re(evoluția) în teatru sau schimbări după revoluția din 1989 în spatele scenei, Universitatea de Teatru

József Gyenge, Procesul penal al Episcopului Márton Áron, drd. Universitatea de Medicină, Farmacie, Științe și Tehnologie “George Emil Palade” din Târgu Mureș

Anca Șincan, Ritualuri funerare în comunitățile clandestine greco-catolice la finalul regimului comunist, Institutul de Cercetări Socio-Umane „Gh. Șincai” din Târgu Mureș

Ionuț Biliuță, Distorsiuni și adevăruri. Cazurile clericilor ortodocși în arhiva CNSAS, Institutul de Cercetări Socio-Umane „Gh. Șincai” din Târgu Mureș

Maria Costea, Simion Costea, Regimul comunist de la București în arhivele Bruxellesului, Institutul de Cercetări Socio-Umane „Gh. Șincai” din Târgu Mureș/ Universitatea de Medicină, Farmacie, Științe și Tehnologie “George Emil Palade” din Târgu Mureș

Silviu Moldovan, Revoluția Română, acumulări și factori declanșatori, Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securității

Eugeniu Nistor, Blaga în obsedantul deceniu, Institutul de Cercetări Socio-Umane „Gh. Șincai” din Târgu Mureș

Liviu Pleșa, Politica de cadre a Securității în anii ’80, Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității

Iuliana Cindrea, Minoritățile religioase își privesc trecutul: Între dorința de a cunoaște și teama de arhive, University College Cork

Secțiunea II  Revoluția: mit și realitate

Giuseppe Motta, Continuity and Discontinuity in the historical passage from Communism to Democracy. National-Bolshevism and the Minority Question, Universitatea Sapienza, Roma

Zsuzsanna Plainer, Cenzura instituțiilor culturale (maghiare) din Oradea în anii 1980, Institutul pentru Studierea Problemelor Minorităţilor Naţionale Cluj-Napoca

 Roxana Mihaly, Regimul comunist si deturnarea unui proiect național. Accademia di Romania, Universitatea de Medicină, Farmacie, Științe și Tehnologie “George Emil Palade” din Târgu Mureș

Liviu Țăranu, Flori de mucegai pe temelia comunismului românesc. Despre cauzele Revoluției din decembrie 1989, Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii

Sidonia Grama, O revoluție excepțională. Despre memoriile sfârșitului violent al comunismului românesc, Universitatea Babeș-Bolyai Cluj-Napoca

 Claudia Dobre, Nici victimă, nici eroină. Mărturii ale fostelor deținute politic din România, Institutul de Istorie „Nicolae Iorga” București

 Novák Zoltán, Schimbarea de regim în România și minoritatea maghiară, Institutul de Cercetări Socio-Umane „Gh. Șincai” din Târgu Mureș

Virgil Tîrău, Mituri ale revoluției române: Turiștii sovietici, Universitatea Babeș-Bolyai ClujNapoca

Gheorghe Negru, Presa din RSSM despre Revoluția Română, Institutul de Istorie din Chișinău

Mihaela Natea, Revoluție și imagine. România în viața politică și mediatică internațională, Universitatea de Medicină, Farmacie, Științe și Tehnologie “George Emil Palade” din Târgu Mureș

Corina Hațegan, Regimul comunist în conștiința publică de astăzi. Rezultatele unui sondaj de opinie în județul Mureș, Institutul de Cercetări Socio-Umane „Gh. Șincai” din Târgu Mureș

 Secțiunea 3. Perspective istorice

Corneliu Pintilescu, Restaurarea Bisericii Negre din Braşov: patrimoniu, identitate şi activism local sub comunism, Institutul de Istorie George Bariţiu Cluj-Napoca

 Dumitru Lăcătușu, Oamenii de afaceri minoritari în timpul regimului comunist: Aristide Blank, Mott Kurt și Manuk Kantarian, Universitatea București

Antoniu-Ioan Berar, Marcela Berar (drd), Securitatea și problema legionară în Ludușul anilor ’50, Universitatea de Medicină, Farmacie, Științe și Tehnologie “George Emil Palade” din Târgu Mureș

Dumitru Cătălin Rogojanu, Deportarea etnicilor germani în Uniunea Sovietică reflectată în arhivele SJAN Hunedoara şi în alte surse istorice, Muzeul Civilizației Dacice și Romane Deva

 Gherghina Boda, Activitatea desfășurată de Comitetele şi Consiliile femeilor din regiunea Hunedoara, privind întemeierea şi consolidarea familiei (1966), Muzeul Civilizației Dacice și Romane Deva

Cornel Șomîcu, Totalitarism și demografie. Cazul Gorjului (drd), Universitatea de Medicină, Farmacie, Științe și Tehnologie “George Emil Palade” din Târgu Mureș

Ion Zainea, Un inedit segment de cercetare după 1989: cenzura în perioada regimului comunist. Contribuții istoriografice, Universitatea Oradea

 Gabriel Moișa, Poziţia maghiarilor bihoreni faţă de regimul comunist din Romania în toamna anului 1989. Propagandă în ~Patul lui Procust~, Muzeul Țării Crișurilor Oradea

 Iulian Boldea, Cenzura și memoria colectivă în realismul socialist românesc, Universitatea de Medicină, Farmacie, Științe și Tehnologie “George Emil Palade” din Târgu Mureș / Institutul de Cercetări Socio-Umane „Gh. Șincai” din Târgu Mureș