Castrele romane de la Bumbeşti Jiu, cea mai simplă soluţie pentru dezvoltarea oraşului

Loading

Trei castre romane, două terme, ateliere şi aşezări civile. O civiliaţie dispărută, ce a existat la Bumbeşti Jiu acum aproape  2000 de ani, ar putea fi salvarea economiei oraşului. Ideea a plecat de la Asociaţia PRO VERTICAL, Consiliul Local şi-a dat acordul, mai trebuie doar fondurile necesare, ce pot fi accesate de la Uniunea Europeană, pentru restaurarea edificiilor romane şi reparaţia capitală a Drumului European 79, iar acest oraş, fără nici o perspectivă de dezvoltare, în momentul de faţă, poate deveni un punct important pe harta turistică a României.

Castrul Porolissum, o poartă de intrare în istoria neamului
Castrul Porolissum, o poartă de intrare în istoria neamului

Cele trei reminiscenţe ale Imperiului Roman în Dacia stau, precum perlele ascunse în stridii, la câţiva zeci de centimetri sub nivelul solului. Ba chiar străpung timpul, dintr-un trecut îndepărtat în prezent şi ies, pe ici pe colo, ca nişte arătări, iar mulţi trec pe lângă ele, sau chiar le parcurg cu pasul şi habar n-au că ating obiecte puse acolo de romani, cu aproape 2000 de ani în urmă. Cât despe comoara aflată dedesubt, e inestimabilă, doar o mica parte din suprafaţa celor trei castre fiind, până acum, cercetată de arheologi. Printre cele mai valoroase piese descoperite acolo, care se află la Secţia de Istorie a Muzeului Judeţean Gorj, în Târgu Jiu, sunt: partea de sus a unui coif purtat de un soldat roman, un cuptor de ardere a ceramicii, fragmente de amfore- care au fost restaurate, arme, mozaic, tuburi de apeducte de la termele romane şi, poate cele mai importante, două tezaure formate, în total, din peste 150 de monede de argint.

Drum în… aşteptare
Interesante lucruri despre un loc din Gorj, pe care, orice turist ar dori să le vadă cu ochii lui. Mai întâi, însă, ar trebui să se lupte cu Drumul European 79, care, fie vorba între noi, e european numai pe hârtie pe tronsonul Rovinari- Târgu Jiu- Bumbeşti Jiu. Asta pentru că din 2007 s-a demarat reparaţia capitală, cu fonduri europene şi de la Guvernul României, iar la sfârşitul lui septembrie 2010 trebuia să se taie panglica, dar lucrările sunt executate doar în proporţie de …4,5%, după cum ne-a declarat Dumitru Leuştean, şeful Secţiei Drumuri Naţionale Gorj. Firma din Ungaria care a câştigat licitaţia vrea acum să cesioneze lucrarea altei firme, capabile să o facă, dar e greu de găsit cineva care să o preia, iar dacă se reia licitaţia se pierd banii. Aşa că, până când s-or face procedurile, după care… drumul, că sunt turişti sau localnici, oamenii care parcurg cu maşina Drumul European 79, pe tronsonul Rovinari- Târgu Jiu- Bumbeşti Jiu sunt nevoiţi să conducă cu mare grijă, dacă vor să nu-şi distrugă maşinile.

Castru roman, locuit de românii

Castrul Porceni Pleşa poate fi recunoscut după forma valului de pământ- un mal sub formă de pătrat cu colţuri rotunjite
Castrul Porceni Pleşa poate fi recunoscut după forma valului de pământ- un mal sub formă de pătrat cu colţuri rotunjite

Am plecat şi noi la drum, însoţiţi de doctor în arheologie Gheorghe Calotoiu, de la Muzeul Judeţea Gorj, iar primul popas l-am făcut la Castrul Porceni- Pleşa, din punctul Şcoală, aşa cum e cunoscut, pentru că lângă el se află localul în care a funcţionat o şcoală primară, desfiinţată cu ani în urmă, din lipsă de elevi. Şi, ce credeţi, în castru se cultivă porumbi, ba chiar există case construite pe suprafaţa lui. Un localnic ne-a povestit că nici măcar semnul de monument nu a fost lasat, fiind furat de cine ştie cine. Probabil mulţi vor să uite că se află pe un castru roman, pentru că n-au avut nici un beneficiu până acum, ba chiar li s-au impus restricţii, cu toate că sunt proprietari.
Castrul Porceni Pleşa  e pitit în spatele satului, iar singurul lucru care se mai vede este valul de pământ, care a fost realizat din maluri formate din grămezi mari de piatră, ca au fost, apoi, acoperite cu pământ. Ai crede că e vorba de un mic deal, dacă n-ar fi evident faptul că are o formă specifică, de patrulater rotunjit la colţuri, greu de crezut că ar putea fi naturală. Aici s-au făcut cercetări în mai multe rânduri, la ele participând chiar şi elevi de la şcolile dimprejur, după cum ne-a spus Dumitru Cimpu, unul dintre… locuitorii castrului: „Nu s-a găsit mare lucru. Copiii găseau câte un ciob şi îl ascundeau în pământ, ca să-l găsească a doua zi. Eu le spuneam să nu mai facă asta, pentru că vor fi puşi să sape mai adînc.” În urma săpăturilor, aici s-au găsit, în special, fragmente de arme, după cum ne-a spus Gheorghe Calotoiu, care a participat la ele, pentru că vorbim de un castru cu val de pământ ce a fost folosit pentru o perioadă scurtă, pentru antrenamentele soldaţilor romani, înainte de al doilea război de cucerire a Daciei (105-106 după Hristos). Localnicii spun, chiar, că aici a stat şi împăratul Traian, în acea perioadă, dar istoria spune că Trupele care au plecat de aici şi au atacat Cetatea Sarmizegetusa nu erau conduse de împărat, acesta conducând trupele care au intrat pe Valea Oltului spre Munţii Orăştiei.
Singurul lucru care s-a putut face, până acum, pentru Castrul Porceni Pleşa, în afara cercetărilor arheologice, a fost ca cetăţenii din zonă să fie atenţionaţi că nu trebuie să facă săpături, fără să ceară avizul Direcţiei de Cultură. Oricum şi dacă vor cere avizul, greu de crezut că-l vor obţine pentru a face construcţii noi, întrucât au gospodăria aşezată pe un monument de Categoria A, pe suprafaţa căruia nu sunt permise astfel de lucrări.

Pietre din zidul Castrului Vârtop, în pericol de a intra la concasat
Pietre din zidul Castrului Vârtop, în pericol de a intra la concasat

Castrul Vârtop, aproape distrus
Al doilea Castru de la Bumbeşti Jiu, tot cu val de pământ, dar la care valul a dispărut demult, fiind nivelat nu se ştie de cine,  este cel de la Vârtop. Aici au fost descoperite terme romane, un atelier de fierărie, unul de sticlărie şi castrul propriuzis. Pe locul lui se vede însemnul de monument, printre buruieni, iar undeva, peste un pârâu, nebăgate în seamă de localnici şi nici de firma care s-a întins până lângă ele cu nişte grămezi de piatră,  se află bucăţi din zidul castrului. Nu trebuie să fi arheolog ca să-ţi dai seama că ai de-a face cu piatră desprinsă din zidurile originale ale castrului de acum 2000 de ani, pentru că acestea sunt tăiate sub formă de paralelipiped, iar această tehnică a dispărut de pe meleagurile noastre, o dată cu războinicii romani. Cu toate astea, ele pot cădea oricând pradă … nu căutătorilor de comori ci… constructorilor. De altfel, se spune că de la castrele din Bumbeşti Jiu s-au cărat vagoane întregi de piatră cu mulţi ani în urmă, pentru construcţia de case, autorităţile din acele vremuri ignorând importanţa istorică a acestora şi lăsând pe oricine, sau poate nu chiar pe oricine, să devasteze aceste monumente. Iar acţiunea de distrugere continuă, iar dacă nu se vor lua măsuri, măcar de pază dacă nu şi de conservare, aceste monumente de o inestimabilă valoare şi care ar putea deveni adevărate surse de dezvoltare a oraşului, din turism, vor dispărea.

Castrul de piatră, parţial restaurat
Cel mai spectaculos dintre cele trei obiective este Castrul de Piatră Bumbeşti Jiu Gară, lângă care a existat şi o aşezare civilă de mare întindere. El se află la doar câţiva metri de Drumul European, putând fi văzut din stradă, pentru că a mai fost, în timp, restaurat, într-o oarecare măsură. Cum au arătat castrele, acum aproape 2000 de ani se ştie, însă, doar din desenele arhitecţilor din acele timpuri, care se mai găsesc prin unele cărţi de specialitate. Ceea ce se mai păstrează acum din vechile construcţii sunt doar urme de ziduri, dar atunci erau construcţii de-a dreptul, cu ziduri de piatră şi cărămidă şi cu acoperişuri cu structură de lemn şi ţigle de ceramică. Se vede treaba că romanii erau mult mai evoluaţi decât populaţia băştinaşă, dovadă că existau construcţii asemănătoare cu cele de azi,  băi şi locuinţe cu încălzire prin pereţi, mozaic, monede şi armuri, în timp ce daci erau cu mult în urmă.

Tezaurul, cea mai de preţ comoară

Împăratul Gordianus, pe una din monedele de argint din tezaurul de 92 de piese, descoperit la Castrul Bumbeşti Jiu- Gară
Împăratul Gordianus, pe una din monedele de argint din tezaurul de 92 de piese, descoperit la Castrul Bumbeşti Jiu- Gară

Cea mai importantă piesă a descoperirilor făcute de arheologi la Bumbeşti Jiu este un tezaur format din 92 de monede de argint, reprezentând imaginea mai multor împăraţi romani. El a fost găsit în partea de nord a castrului Bumbeşti Jiu Gară, în anul 2002. Primul lucru pe care l-a făcut echipa de arheologi a fost acela de a anunţa poliţia,  care a venit imediat cu un echipaj specializat pentru astfel de situaţii. Iar piesele au fost depuse în depozitul muzeului, în locul lor fiind expuse publicului nişte copii bine realizate, pentru că expunerea tezaurului adevărat ar presupune sisteme superspecializate de siguranţă, printre care şi o alarmă care ar pune tot muzeul pe jar, în momentul atingerii vitrinelor de către vizitatori. Noi am avut, însă, privilegiul, cu aprobările de rigoare, să fotografiem şi să filmăm tezaurul adevărat.

Comori nedescoperite
Iată, deci, cate nenumărate motive avem sa ne mândrim cu comorile pe care le avem la Bumbeşti Jiu şi la Secţia de Istorie din cadrul Muzeului Judeţean Gorj, descoperite la castrele, termele si aşezările civile  de acolo. Iar acestea sunt numai o mică parte din cele care există, pentru că săpături arheologice nu s-au făcut decât în mică măsură. Iar, după cum ne-a povestit  Gheorghe Calotoiu, au existat obiecte ce au fost descoperite şi au fost lăsate la faţa locului, protejate şi acoperite cu pământ, în speranţa ca, vreodată, autorităţile să înfiinţeze aici un muzeu al castrului.

Cuptor de ars ceramica, descoperit la Castrul Bumbeşti Jiu- Gară
Cuptor de ars ceramica, descoperit la Castrul Bumbeşti Jiu- Gară

Viitor… „de aur”
Aici, la Bumbeşti Jiu, cu un drum reabilitat şi un castru de piatră reconstruit, în care să fie înfiinţat şi un muzeu al castrului, in situ, s-ar putea dezvolta o adevărată industrie a turismului. Asta până nu vor dispărea, pe rând, pietre, obiecte, chiar tezaure nedescoperite încă, furate cu bună ştiinţă de căutătorii de comori, sau luate pur şi simplu, din comoditate, de constructorii care se bucură de forma aproape regulată a pietrelor.
După incursiunea făcută printre vestigiile romane ce le poţi găsi la tot pasul la Bumbeşti Jiu am tras o concluzie. Există două variante. Ori să învingă hoţii, nepăsarea, sau… unii vecini, ori să se facă ceva, pentru ca aceste edificii romane încărcate de istorie să fie salvate şi să salveze, la rândul lor, economia Bumbeştiului, prin dezvoltarea unei industrii a turismului. Ce vreau sa spun despre vecini? Încet, Încet, unii dintre ei se întind şi acaparează suprafaţa siturilor arheologice, iar pe cei care vin cu… vise de restaurare îi privesc drept cei mai mari dşmani. Unii dintre vecini au tăiat valul de pământ să treacă cu maşina, alţii s-au întins cu lucrările firmelor lor până peste siturile arheologice, iar cei mai periculoşi, pe moment,  pun câinii lupi să  supravegheze pe cei ce se încumetă să viziteze şi mai ales să facă fotografii, de parcă ar fi nişte infractori. Să vedem, cine va câştiga acest razboi…

Dacă se vrea, se poate
Castrele romane din România, peste 100 la număr, dintre care cinci sunt numai în Gorj ( în afara celor trei descrise mai sus există unul la Valea Perilor, în Cătunele, pe râul Motru şi altul la Pinoasa- Vârţ/ Rovinari, pe râul Jiu ), pot deveni adevărate surse de venit pentru comunităţi, dacă ar fi restaurate. Dovadă că aşa e, stă faptul că cele pentru care s-au găsit şi oamenii inimoşi care să facă asta, precum şi banii necesari, produc acum bani, de la turiştii care le vizitează. Dintre acestea, restaurate parţial sau total, enumerăm: Castrul Jidava- din Argeş, Apulum-din Alba Iulia, Arutela- din Vâlcea (Valea Oltului), Porolissum-din Sălaj.

2 Comments on “Castrele romane de la Bumbeşti Jiu, cea mai simplă soluţie pentru dezvoltarea oraşului”

  1. IN STRAINATATE O PIATRA CU O FORMA MAI CIUDATA,SE INGRADESTE SI FAC BANI CU EA ….NOI CE FACEM.. LASAM CE AU FACUT ALTI IN PARAGINA. PACAT,MARE PACAT .

Comments are closed.