Turismul rural este o sursă inepuizabilă de atracții pentru cei care își doresc un sejur liniștit, departe de forfota zonelor aglomerate. Pe lângă experimentarea vieții la țară, liniștită, în mijlocul naturii și fără poluare, poți găsi multe alte obiective specifice locului, dacă acestea sunt puse în valoare și promovate de localnici. Asta dorim și noi să dovedim, în proiectul „Respect pentru Trecut, o șansă pentru Viitor”, finanțat de Uniunea Europeană, prin Programul Erasmus+. Am pornit la drum prin regiunea Oltenia, țara România și am poposit, câteva zile, în 10 localități, iar de această dată ne-am oprit la Bârca, în județul Dolj. Ce pot găsi aici turiștii? Casa marelui poet Adrian Păunescu, biserica monument istoric Sfântul Dumitru, ce are și un mic muzeu cu obiecte de cult, un centru de agrement, precum și gastronomia locală, sunt cele mai importante atracții ale localității. De asemenea, la doar câțiva km trece Dunărea, fluviul care este ca un magnet pentru pescari, iar iubitorii de vinuri fine pot face un popas la crama Domeniului Coroanei Segarcea, aflată în apropiere.
Din echipa de proiect fac parte tineri din cadrul Ansamblului Cobilița – care sunt și voluntari ai Asociației Pro Vertical și tineri din cadrul Liceului Teoretic Bârca, însoțiți de cadre didactice, cu toții beneficiind de sprijinul reprezentanților autorității publice locale. Obiectivul principal al proiectului este implicarea tinerilor în viața și dezvoltarea comunității, iar noi ne-am ales tema promovării localității, pentru că asta se poate face foarte bine online, iar tinerii se pricep în acest domeniu. Ei au, însă, nevoie de îndrumare în marketingul turistic, învățarea de tehnici digitale, cunoașterea de exemple de bună practică în antreprenoriat, precum și de experiența unei bune colaborări cu autoritatea publică locală. Să trecem, deci, la treabă și să începem prin a prezenta localitatea în care ne-am oprit, de această dată.
Pe apa Desnățuiului
Comuna Bârca este situată în sudul județului Dolj, pe malul stâng al râului Desnățui, puțin mai sus de confluența cu pârâul Baboia. Sunt 40 de km de la Craiova, centrul administrativ al județului, iar în linie dreaptă, până la Dunăre, sunt între 11 și 13 km.
„Din punct de vedere administrativ, comuna este populată de un număr de aproximativ de 4000 locuitori. Aceștia sunt ocupați, preponderent, cu munca câmpului, deci activitatea preponderentă este agricultura. Ca și infrastructură, comuna este străbătută de drumul județean 561, care face legătura între orașul Craiova și comuna Cârna. Dunărea este un punct vital, un fluviu care străbate partea de sud a țării, deci este destul de aproape și este un punct de atracție important. Pe lângă drumul județean, care străbate comuna de la nord la sud, avem canalizare și apă curentă în toată comuna, chiar și ultima gospodărie beneficiază de aceste facilități. Asfalt este pe un sfert din drumurile din comună, urmând ca, în perioada următoare, să se asfalteze întreaga comună, pentru că avem un proiect în derulare prin programul Național de Investiții Anghel Saligny. Deci, turiștii care vor veni să ne viziteze vor avea infrastructura necesară, pentru a străbate localitatea și a se bucura de ceea ce le propune localitatea noastră.”(Cristinel Urtilă, primar comuna Bârca, județul Dolj)
Adrian Păunescu, farul ce i-a ghidat pe români în „furtună”
Propunerea principală a comunei Bârca și cel mai important pol de atracție pentru turiști este casa marii personalități culturale a României Adrian Păunescu. A fost poet, critic literar, eseist, director de reviste, publicist, textier, scriitor, traducător și politician. Ce l-a făcut, însă, celebru a fost Cenaclul Flacăra, pe care el l-a înființat. Era o întrunire muzical-culturală, desfășurată periodic între anii 1973 – 1985, de regulă în orașele mari ale României. Artiștii promovați de poet prezentau lucrări muzicale și literare în fața unui public numeros. În cadrul Cenaclului Flacăra, Păunescu a încurajat cultura de masă, îndrăgită de publicul tânăr, fiind tolerat, până la un punct, de puterea comunistă. În cele din urmă, s-a interzis funcționarea Cenaclului… Păunescu a fost omul care a descoperit multe talente și le-a urcat direct pe scenă, dar și omul care devenise idolul multor români, pentru că, în acea perioadă de cenzură drastică, avea curajul să scrie versuri în care oamenii simțeau libertatea. Mai mult, era permanent pe scenă, primea bilete din public și le citea la microfon, recita, vers cu vers, textele scrise de el pentru a fi puse pe muzică de artiștii din cenaclu, iar publicul cânta după el, la una cu artiștii… În acele vremuri, când toți oamenii erau cu capetele plecate și nu îndrăzneau să-și spună nemulțumirile pentru a nu ajunge în pușcărie, Adrian Păunescu a fost, pentru români, luminița de la capătul tunelului. A fost ca farul de pe mal pentru vasele aflate în derivă, în plină furtună, a fost cel care i-a ajutat pe români să spere că vor scăpa de Comunism și vor putea fi liberi…
În amintirea lui
Acasă la Adrian Păunescu, în Bârca Doljului, „Școalele” unde a învățat se numesc acum Liceul Teoretic „Adrian Păunescu”, bustul său tronează în fața casei de cultură ce-i poartă și ea numele, iar autoritățile se pregătesc să declare casa lui drept casă memorială și să o deschidă publicului. Cei care l-au idolatrizat vor putea călca cu smerenie în locurile coilăriei sale și vor putea vedea mașina lui de scris, fotografii de familie și obiecte ce i-au aparținut, de-a lungul vieții.
„Propunerea, din punct de vedere turistic, este marele poet Adrian Păunescu, care a fost contemporan cu noi și îl știm, a copilărit la noi în localitate, există casa unde a copilărit, care se poate vizita, suntem în procedură, dar care probabil va mai dura, pentru a deveni casă memorială, încă nu are acest statut, sperăm să reușim cât mai curând.” (Cristinel Urtilă, primar comuna Bârca, județul Dolj)
De unde e Adrian Păunescu?
Pentru români, Adrian Păunescu e oltean de la Bârca, dar el este revendicat, în aceeași măsură, de Republica Moldova. Poetul a văzut acolo, într-adevăr, lumina zilei, în anul 1943, în localitatea Copăceni, raionul Sângerei, dar părinții lui au fost olteni, (tatăl fiind de la Bârca). Fiind învățători, ei au fost detașați la Copăceni, în Basarabia, când această regiune era pământ românesc, iar la scut timp după nașterea poetului au revenit definitiv în Oltenia. Tatăl lui Adrian, Constantin Păunescu, s-a cunoscut cu mama acestuia, Floarea, care era originară din județul Vâlcea, la o școală dintr-un sat din Sălaj, regiunea Ardeal, unde fuseseră repartizați când au terminat studiile. După ce România a pierdut Ardealul, ei au primit posturi la Copăceni, în anul 1941, când Basarabia era pământ românesc. Casa în care s-a născut Adrian Păunescu, pe 20 iulie 1943, nu a aparținut niciodată părinților lui, ci le-a fost pusă la dispoziție de autorități, sau au locuit cu chirie, nimeni nu știe exact. Fiind război, familia a fugit din calea rușilor, care au ocupat linia Copăceni-Sângerei pe 29-30 martie 1944. O rudă spune că noul născut avea o lună de zile când familia s-a întors în țară. Așa a ajuns Adrian Păunescu la originile sale, urmând să crească la Bârca, în casa familiei. Deci, oamenii din Bârca, fără să greșească, pot să spună că Adrian Păunescu e al lor, chiar dacă s-a născut în Basarabia, unde părinții lui au fost detașați cu serviciul, o perioadă de timp. Marele poet a murit pe 5 noiembrie 2010, la București, dar memoria sa va rămâne vie la Bârca, acolo unde-și are rădăcinile și unde și-a petrecut copilăria.
Muzeul din biserică
Un monument istoric foarte important al comunei Bârca este biserica Sf. Dumitru, ce a fost construită, inițial, între anii 1801 – 1803 și apoi refăcută între 1912 – 1914. Lăcașul de cult este ridicat în formă de cruce, catapeteasma fiind din cărămidă, înlocuind-o pe cea veche din lemn și împodobită cu 32 de icoane. Biserica are pictura în frescă, realizată de pictorul Gheorghe Baba. În curtea bisericii sunt ridicate o troiță și mai multe cruci, în amintirea eroilor din Bârca ce au căzut pe câmpurile de luptă în timpul celor două războaie mondiale.
În interior, preoții, Coliță Marius Georgel – preot paroh și Encioiu Cătălin Ionuț au înființat un mic muzeu, care deține obiecte de cult cu o vechime considerabilă, ce provin din vechea biserică, precum și din donații de la preoții parohiilor vecine. Construcția din curtea bisericii, care acum este capelă, în perioada interbelică a fost sală de lectură, unde copiii învățau carte sub supravegherea preotului. O altă particularitate a impunătoarei biserici din centrul comunei Bârca este aceea că, în cancelaria parohială există o bibliotecă cu peste 6000 de volume.
Centru de agrement pe fonduri europene
Cine vine la Bârca pe timp de vară, se poate bucura și de un centru de agrement construit cu fonduri europene, care oferă condiții deosebite pentru petrecerea timpului liber.
„Mai avem dezvoltată, tot prin proiecte cu fonduri europene, o zonă de agrement în comuna noastră, care este funcțională pe timpul verii. Acolo se desfășoară activități la piscină, activități sportive, echitație și în zona deschisă tinerii se pot bucura, socializa și se întâlnesc atunci când au timp, după activitățile școlare.” (Cristinel Urtilă, primar comuna Bârca, județul Dolj)
Chiar dacă acest material este filmat toamna târziu, când centrul de agrement nu mai este plin de oameni, tinerii din echipa de proiect n-au rezistat tentației și au încins o scurtă partidă de fotbal, în timp ce fiecare a trecut și pe la aparatul de filmat, să învețe cum se lucrează cu el, pentru un film de promovare.
Condiții de cazare
La Bârca, deocamdată, nu există unități specializate de cazare, ci doar în comunele învecinate, dar autoritățile locale spun că există soluții în gospodăriile localnicilor. Pe viitor, însă, se preconizează dezvoltarea de unități de cazare.
„Există, în apropiere, funcțiuni de cazare, în comunele învecinate, urmând ca, prin proiectele care se vor desfășura, să poată să existe și la nivelul comunei noastre funcțiuni de cazare. Până acum, toate activitățile pe care le-am putut desfășura, în ceea ce privește cazarea, au fost asigurate de către cetățenii din comună. Au mai fost schimburi de experiență, între diverse localități și am reușit să înglobăm în comunitate persoane interesate, care au mers, la rândul lor, în schimburi de exeriență, în afara localității și care au primit, din afara localității, turiștii și persoanele interesate să viziteze comuna.” (Cristinel Urtilă, primar comuna Bârca, județul Dolj)
Cramele Segarcea, o atracție pentru iubitorii de vinuri speciale
O altă atracție pentru turiștii care doresc să vină la Bârca și apreciază vinurile speciale este Domeniul Coroanei Segarcea, care are o cramă impresionantă, în sistem gravitațional, construită de Regele Carol I și o potgorie de viță de vie cu o suprafață de 277 de hectare. Doritorii pot obține o programare la programul de degustare de vinuri, sau pot veni direct, dacă vor doar să cumpere vin din magazinul Domeniului, proprietatea fiind acum privată.
„Segarcea este la aproximativ 20 de km nord față de comuna noastră, unde există „Cramele Domnești”, cramele care acum sunt exploatate de o societate agricolă, care a păstrat și duce mai departe tradiția regală.” (Cristinel Urtilă, primar comuna Bârca, județul Dolj)
Pe lângă multele soiuri de struguri pe care le cultivă, transformând strugurii în licori îmbietoare, Domeniul Coroanei Segarcea deține – cu valoare de tezaur – un strugure unic în lume, Tămâioasa roză. Acesta a fost salvat dintr-un colț de potgorie, unde câțiva butuci, vechi de un secol, din vremea regelui, s-au încăpățânat să supraviețuiască.
În anul 2010, Domeniul Coroanei Segarcea a devenit furnizor oficial al Casei Regale a României, ocazie cu care a fost dezvelit și bustul regelui Carol I, întemeietorul centrului de vinificație de la Segarcea. Decernarea titlului a fost făcută de Regele Mihai I, care a venit la Domeniul Coroanei Segarcea însoțit de fiica sa, Principesa Margareta.
Tinerii învață în comună
La Bârca învață tineri atât din localitate, cât și din comunele limitrofe.
„Avem, în cadrul comunei, Liceul Teoretic ‘Adrian Păunescu’, care înglobează, de la grădiniță, grupă pregătitoare, învățământul primar, gimnazial până la liceal, deci, din acest punct de vedere, având liceu în comună, reușim să aducem chiar și tineri din localitățile limitrofe comunei.” (Cristinel Urtilă, primar comuna Bârca, județul Dolj)
„Elevii provin, majoritatea, din comună și din comunele învecinate. Având în vedere situația economico-financiară a familiilor, liceul nostru oferă o șansă de școlarizare acestor elevi. Dacă n-ar fi posibilitatea de a învăța la liceul nostru, mulți dintre ei ar abandona școala. Profilul real, științele naturii și profilul uman – filologie oferă o șansă reală ca aceștia să se integreze, pe viitor, în câmpul muncii. Avem și elevi care, după finalizarea liceului, au mers, mare parte, la facultăți. Avem elevi care au ajuns medici, elevi care au ajuns profesori, preoți, juriști, în toate domeniile, au reușit să se încadreze în câmpul muncii.” (Segărceanu Nicoleta Alina- director Liceul Teoretic „Adrian Păunescu”, Bârca, județul Dolj)
Cum Bârca este o localitate de câmpie, activitatea preponderentă este agricultura, astfel că liceul a înființat și o clasă de profesională în acest domeniu.
„Înființarea clasei de profesională, cu specializarea agricultor culturi de câmp, vine ca o soluție pentru cei care provin din comuna noastră, dar și din comunele învecinate, a căror activitate preponderentă este agricultura. Școala are încheiate contracte cu trei agenți economici, care le asigură elevilor efectuarea practicii în fermele dumnealor. Ei merg în practică la agenții economici, unde participă efectiv la activități de înființare a culturilor agricole, la activități de recoltare, la pregătirea terenului agricol și își dau seama că o activitate în domeniul agricol le poate asigura un trai, pe viitor.” (Segărceanu Nicoleta Alina- director Liceul Teoretic „Adrian Păunescu”, Bârca, județul Dolj)
Cântecul și dansul popular, îndrăgite de tineri
Turiștii care iubesc tradițiile și folclorul pot veni la Bârca să se prindă în horă cu tinerii de aici. Mulți dintre ei fac parte din Ansamblul Hora Desnățuiului, autoritățile locale punându-le la dispoziție casa de cultură, aparatură, costume populare, precum și un coregraf priceput, în persoana Margaretei Chiurtu.
Mergeți la Bârca!
La final, după trei zile petrecute în această localitate minunată de câmpie, la o aruncătură de băț de Dunăre și alta de Domeniul Coroanei Segarcea, în locurile unde a trăit Adrian Păunescu și unde aveți atâtea de văzut și de experimentat, vă invităm: „Mergeți la Bârca!” Vă garantăm că nu veți regreta.
