În săptămâna 18-22 ianuarie 2016, catedra de istorie a Şcolii Gimnaziale „Antonie Mogoş” Ceauru în colaborare cu mai multe instituţii de cultură-Serviciul Judeţean Gorj al Arhivelor Naţionale, Muzeul Judeţean „Alexandru Ştefulescu”, Fundaţia Cultural-Ştiinţifică „Gheorghe Magheru”, Asociaţia ŞCOALA GORJEANĂ-şi instituţii de învăţământ, ISJ Gorj, Colegiul Tehnic „Henri Coandă”, Colegiul Tehnic „General Gheorghe Magheru”, Şcoala Gimnazială Arcani, Şcoala Gimnazială Dăneşti, a derulat Proiectul educaţional judeţean „195 de ani de la Revoluţia de la 1821”, manifestare aflată în Calendarul Judeţean al Activităţilor Extraşcolare.
Potrivit organizatorilor, peste 100 de elevi şi 20 de cadre didactice au fost implicate în derularea Proiectului educativ judeţean “195 de ani de la Revoluţia de la 1821”. Printre acţiunile presupuse de acest proiect s-au aflat o sesiune de referate pentru elevi, o expoziţie cu desene tematice, o reuniune festivă dedicată aniversării începutului Revoluţiei conduse de Tudor Vladimirescu, printre cei care l-au urmat pe marele revoluţionar aflându-se şi locuitori din Băleşti. Au rostit alocuţiuni dedicate evenimentului următoarele personalităţi: Cristina Paula Vasiloiu-director Serviciul Judeţean Gorj al Arhivelor Naţionale, Albinel Firescu-şef de secţie Muzeul Judeţean “Alexandru Ştefulescu”, Marcela Mrejeru-director Colegiul Tehnic “Henri Coandă”, Marius Buzera-preşedintele Fundaţiei Cultural-Ştiinţice “Gheorghe Magheru”, Dorel Şorop-Societatea de Ştiinţe Istorice, filiala Gorj, Cornel Şomâcu, profesorul de istorie al şcolii, Ion Mălăescu, consilier local. Dintre elevi au fost aleşi să prezinte referate Alexandru Ştefan, Alexandra Caragea şi Robert Nicolae, toţi membrii ai Cercului de Istorie “Antonie Mogoş”.
Invitaţii-în special reprezentanţii Arhivelor şi Muzeului Judeţean-au prezentat celor din sală amănunte despre documentele din arhivele gorjene privind pe Tudor Vladimirescu. Am putut afla astfel că cea mai mare avere a fost deţinută de Tudor în Cerneţi şi apropierea acestuia. Diata alcătuită în 1812 menţionează via din Poiana Hoţească, cu casele şi cu toate vasele viei din dealul Govorei; moara din Pleşuva, moara cea mare din Severin cu pământul ce este cumpărat, înfundat, precum se cuprinde în zapisul caselor din Cerneţi, precum şi o livadă şi două locuri de casă. Într-o însemnare de avutul răposatului sluger Teodor Vlădimirescu, trimisă de ispravnicul judeţului Mehedinţi în 1824, averea rămasă, evaluată la 6300 de groşi, se compunea dintr-o casă de zid cu grajd şi loc de grădină în Cerneţi, patru locuri de casă într-o mahala, via cu pivniţă, casă, grajd, şopron şi livadă în Poiana Hoţească, moara de pe apa Pleşuva şi 25 de stânjeni de moşie care însă erau revendicaţi de moşnenii din Severin.
Şi despre statuia lui Tudor Vladimirescu, elevii din Băleşti au putut afla elemente importante. Astfel, în anul 1890 a fost construită clădirea liceului “Tudor Vladimirescu” situată în zona centrală a Tîrgu-Jiului, în apropierea Şcolii Primare de Băieţi.În faţa clădirii Liceului “Tudor Vladimirescu” avea să fie amplasată prima statuie din oraşul Tîrgu-Jiu. Ansamblul sculptural turnat din bronz, a fost realizat de către sculptorul gorjean Constantin Bălăcescu.
