Special

Politică

Istorie

Gorjul

Patrimoniu

Home » Patrimoniu » Villa rustica de la Săcelu

Villa rustica de la Săcelu

Submitted by on 25 March 2009articol citit de 4,131 ori | No Comment

La Săcelu a existat cea mai însemnată villa rustica din zona nordică a Olteniei, unde au fost  depistate, în cinci puncte, vestigii materiale de epocă romană. Villa rustica reprezintă o adaptare a confortului urban în mediul rural, realităţile geo-climatice impunând principala activitate economică pe care se concentra acest tip de ansamblu locativ: cultivarea plantelor, creşterea animalelor sau producţia meşteşugărească.

Ceramică de lux descoperită la Săcelu expusă la Muzeul Judeţean Gorj

Ceramică de lux descoperită la Săcelu expusă la Muzeul Judeţean Gorj

Noţiunea de villa rustica se adresează unui ansamblu constructiv ridicat în mediul rural roman, alcătuit din locuinţa proprietarului, pavilioanele personalului auxiliar şi anexe care aveau o destinaţie condiţionată de tipul principal de activitate pe care îl dezvoltă ferma respectivă (magazii, depozite, grajduri, etc.).
Proprietăţile de tip villa rustica au luat amploare în Imperiul roman în a doua jumătate a secolului al II-lea p.Chr. reprezentând unităţi economice independente, în cadrul cărora, în funcţie de condiţiile geo-climatice se desfăşurau activităţi mixte, agro-pastorale şi chiar meşteşugăreşti.
Însă, chiar dacă în lumea romană se întâlnesc ferme care au dezvoltat doar o anumită latură economică, în principiu, activitatea acestora era mixtă.

Ferma de la Săcelu
Situată într-o regiune deluroasă, străbătută de apa pârâului Blahniţa, staţiunea arheologică de la Săcelu a intrat în literatura de specialitate încă de la sfârşitul veacului al XIX-lea.
Evoluţia aşezării a fost marcată de la început de prezenţa izvoarelor cu ape reci cloruro-sodice şi iodurate, care şi astăzi constituie o atracţie, mulţumită calităţilor lor tămăduitoare.
Ferma a fost identificată în punctul Turiţa, amplasat  pe malul drept al Blahniţei unde cercetările arheologice au evidenţiat urmele unei construcţii dotate cu instalaţie de încălzire.

Cercetări arheologice
Inventarul arheologic recuperat era alcătuit din materiale de construcţii (tuburi, ţigle, olane, cărămizi), vase ceramice fragmentare, monede de argint şi bronz emise de împăraţii din secolele II-III p.Chr. Ulterior, în apropierea acestei clădiri au fost cercetate trei locuinţe de formă patrulateră cu fundaţii din piatră de râu legată cu liant de pământ. Pereţii erau din împletitură de nuiele peste care s-a aplicat chirpici. În aproprierea acestora s-a descoperit un cuptor de ars ceramica de formă circulară. Vestigiile arheologice rezultate au fost reprezentate de materiale de construcţie din ceramică, fragmente de la vase de lut ars lucrate cu mâna şi la roată, fragmente de terra sigillata (ceramică de lux romană), piese de port şi emisiuni monetare ale împăraţilor din secolele II-III p.Chr.

Monumente funerare

Stelă funerară descoperită la Săcelu expusă la Muzeul Judetean Gorj

Stelă funerară descoperită la Săcelu expusă la Muzeul Judetean Gorj

În punctul Grui, situat la cca. 300 m nord de Turiţa se presupune că a fost necropola (cimitirul), în această zonă descoperindu-se mai multe monumente funerare (stele – piatră de mormânt, coronamente).  Astfel, în timpul campaniei arheologice din anul 1976 a fost găsită o stelă funerară a cărei inscripţie este parţial distrusă, ridicată în onoarea lui Venusius Rusticanus  şi a Venusiei Rusticana.
De asemenea, binecunoscut este altarul votiv descoperit în apa Blahniţei, închinat zeilor medicinii, Esculap şi Hygia de către M. Tiberius Marcianus.
În punctele Buha şi la Măgura situate la est, respectiv la vest de apa Blahniţei s-a reperat o carieră de piatră din care se extrăgea o rocă nisipoasă utilizată la manufacturarea monumentelor funerare şi votive descoperite în perimetrul staţiunii arheologice de la Săcelu.

Aşezare strategică
Cele cinci puncte din teritoriul actual al comunei Săcelu certifică existenţa unei villa rustica unde, pe lângă ocupaţiile agrozootehnice, se desfăşurau şi activităţile legate de prelucrarea lutului şi a pietrei. La cca. 300 m vest de Turiţa, în punctul Fântâna Jidovilor  au fost depistate urme de ziduri, fragmente de cărămizi, ţigle, olane, tuburi din lut ars pentru aducţiunea apei, vase ceramice şi un fragment de drum roman.
Ferma de la Săcelu respecta recomandările autorilor antici, de a fi amplasată în vecinătatea surselor de apă şi a căilor de comunicaţie.
Implantată în mediul local nord-dunărean, villa rustica reprezintă un mod de exploatare agricolă înglobat în structurile economice şi sociale ale Imperiului roman.
Villa rustica  a reprezentat un focar de radiere a civilizaţiei romane în mediul rural provincial.

Comments are closed.