Noul plan-cadru pentru învăţământul gimnazial este în plină dezbatere dar la acest moment un lucru este foarte clar, Istoria Românilor dispare ca disciplină după ce a dispărut ca titulatură cu ani în urmă. Elevii ar urma să aibă mai multe opţionale, mai puţine ore obligatorii, mai multe ore de sport şi Informatică obligatorie. Academicianul Dinu Giurescu a avut zilele acestea o poziţie tranşantă pe această problemă.
Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei va înainta Ministerului Educaţiei propunerea finală a planului-cadru pentru clasele V-VIII, bazată pe feedback-ul primit în urma consultărilor publice, dar şi pe raportul grupului consultativ pentru curriculum. Consultarea publică privind cele trei variante propuse de grupul de lucru coordonat de Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei s-a încheiat pe 22 ianuarie. O parte a grupului de lucru a propus o variantă proprie, care se discută în acest moment în spaţiul public.
O variantă “revoluţionară”
Experţii Tincuţa Apăteanu, Florin Colceag, Radu Gologan, Manuela Prajea, Marian Staş şi Ştefan Vlaston au lansat în spaţiul public o variantă de Curriculum la gimnaziu care aruncă în aer tot ce s-a dezbătut până acum. Cei şase deşi fac parte din echipa de la Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei care se ocupă cu noul plan-cadru spun că numărul opţionalelor din planurile-cadru propuse de Ministerul Educaţiei este inacceptabil de mic, în timp ce numărul disciplinelor obligatorii este prea mare, nu există materii interdisciplinare, orele de sport sunt prea puţine şi nu se pune accent pe Informatică.
Persoanele respective au ieşit în spaţiul public cu o propunere nouă de plan-cadru, care prevede patru ore de Limba şi Literatura Română de la clasa a V-a şi până la clasa a VIII-a, două ore de Limba Modernă I şi o oră de Limba Modernă II. La Matematică-Informatică sunt prevăzute patru ore la clasa a V-a şi câte cinci ore pe săptămână pentru celelalte clase de gimnaziu. Ştiinţele Vieţii are două ore alocate la clasa a V-a şi la clasa a VII-a şi câte o oră la celelalte, iar Ştiinţele Mediului are două ore la clasele a VI-a şi a VIII-a şi câte o oră pe săptămână la celelalte clase de gimnaziu.
Acest plan-cadru mai prevede două ore pe săptămână pentru disciplina Educaţie pentru Societate, o oră de Geografie, una de Religie, o oră de Educaţie plastică, trei ore de Educaţie fizică şi sport, o oră de Educaţie tehnologică şi o oră pe săptămână pentru Consiliere şi Orientare.
Potrivit acestui proiect, elevii de la clasa a V-a ar trebui să aibă patru opţionale, iar la celelalte clase de gimnaziu ar trebui studiate cinci opţionale pe săptămână. În total, ar fi vorba de 28 de ore pe săptămână la clasa a V-a şi 30 de ore la celelalte clase.
La sfârşitul parcurgerii sistemului educaţional românesc, tinerii trebuie să fie „integri, respectuoşi, stăpâni pe ei, cu comportament etic, capabili dă înveţe de-a lungul întregii vieţi”. Competenţele-cheie pe care trebuie să le aibă absolvenţii sunt: o gândire algoritmică şi critică, inteligenţă emoţională, caracterială, contextuală şi socială, rezolvarea de probleme şi antreprenoriat, competenţă lingvistică, competenţă simbolică, numerică şi grafică, participare şi implicare civică, relaţionare inteligentă prin comportament şi limbaj şi explorare şi experimentare empirică şi ştiinţifică.
Un popor fără Istorie
Academicianul Dinu Giurescu a încredinţat presei o poziţie tranşantă pe direcţia absenţei sau proporţiei nesemnificative a Istoriei din noile planuri cadru, în care pune pe seama unei politici abile aplicată asupra poporului român ca acesta să îşi piardă identitatea. Redăm mai jos cele scrise de Dinu Giurescu: “Elevii sunt invitaţi să-şi anunţe părinţii că, printr-o hotărâre plină de „patriotism“ şi curaj, disciplina Istorie s-ar putea ca pe viitor să se numească Educaţie cetăţenească.
Şi, uite aşa, ne-am întors victorioşi la epoca fericită când Roller coordona manualul „Istoria R.P.R.“ – manual pentru învăţământul mediu. „Fericita“ epocă în care tinerii erau îndreptaţi şi îndrumaţi printr-un manual unic, la reinventarea istoriei potrivit cu noile interpretări de sorginte marxistă.(…)
În fapt, Istoria românilor a dispărut ca disciplină formativ în învăţământul liceal. Tinerilor li se oferă o istorie care poate fi a oricui. Şi este aşa deoarece curricula este una singură pentru toate categoriile de şcoli.
Regresul este şi mai mare pentru că se renunţă definitiv la studiul Istoriei ca disciplină fundamentală, pe cale de consecinţă şi la români şi a lor istorie ca materie de studiu. Este o hotărâre fenomenală acum când ne apropiem de centenarul Marii Uniri!!!
Dacă la revoluţie Istoria avea 3 ore pe săptămână, azi este o materie secundară, cu o singură oră pe săptămână şi nu mai este materie obligatorie pentru bacalaureat.
Veniţi elevi de azi, de mâine şi dintotdeauna, veniţi părinţi, veniţi profesori, veniţi toţi cei pentru care înseamnă ceva Istoria poporului nostru şi minunaţi-vă de insulta adusă Istoriei naţionale şi eroilor care s-au jertfit de-a lungul veacurilor pentru ca românii să trăiască, să răzbească indiferent de vitregiile trecute sau prezente.
În zilele noastre a-ţi iubi ţara este aproape un delict! Cu cât uiţi mai repede şi mai ireversibil trecutul care-ţi aparţine, cu atât mai uşor îţi pierzi identitatea.Cine vrea să devenim ca popor o masă uniformă, cenuşie, fără trecut, deci fără viitor? Stupida trufie de-a şterge din memoria oamenilor trecutul va duce mai devreme sau mai târziu la dispariţia noastră ca neam. Asta vrem?”
