Special

Politică

Istorie

Gorjul

Patrimoniu

Home » Patrimoniu » Rezultatele alegerilor din 1946 falsificate în Gorj

Rezultatele alegerilor din 1946 falsificate în Gorj

Submitted by on 14 March 2012articol citit de 2,590 ori | One Comment

18 noiembrie 1946, Constantin Rădulescu – Motru: „De la toţi câţi întâlnesc aud aceeaşi reflecţie. În alegerile de mâine, dacă alegerile ar fi libere, guvernul n-ar întruni nici 20 % din numărul voturilor; dar cum alegerile vor fi falsificate prin terorizare, oprire de vot şi furt de urne, guvernul va ieşi triumfător! Şi când mă gândesc că aceste alegeri vor hotărî poate viitorul României!” ; afirmaţie ce avea să-şi găsească concretizarea în doar câteva ore.

Guvernul comunist şi-a impus prin fraudă candidaţii sub sigla BND

Guvernul comunist şi-a impus prin fraudă candidaţii sub sigla BND

În „marea” cursă electorală s-au înscris atât BPD( Blocul Partidelor Democratice), reprezentanţi ai guvernului în exerciţiu, cât şi opoziţia, din care făceau parte PNŢ în frunte cu Iuliu Maniu, PNL condus de C. I. C. Brătianu , precum şi Uniunea Populară Maghiară, PSDI prezidat de Titel Petrescu şi alte grupări. În ceea ce priveşte programul evidenţiat de BPD se regăsesc anumite aspecte iterative menite a atrage cât mai multe voturi, dintre care relatăm: asigurarea regimului democratic şi a suveranităţii depline a statului român în cadrul monarhiei constituţionale( dovedindu-se a fi în antiteză cu realitatea ulterioară), refacerea economiei naţionale, ameliorarea situaţiei muncitorilor manuali şi intelectuali. Nereuşind să se ajungă la un acord pentru depunerea unor liste unice, principalele partide din opoziţie au decis acţionare în comun în vederea efectuării unor „ alegeri libere şi cinstite”. Întrucât rezultatul alegerilor era considerat a fi decisiv pentru soarta regimului politic din România, campania electorală s-a desfăşurat într-o mare tensiune politică. Acest lucru este valabil pe întreg spaţiul românesc, nefăcând excepţie nici judeţul nostru, Gorj.

Falsificarea alegerilor în Gorj
În urma acţiunii de cercetare a materialului arhivistic aflat în depozitele Serviciul Judeţean Gorj al Arhivelor Naţionale, am intrat în contact cu anumite documente care reflectă realitatea evenimentelor aduse în discuţie. Judeţul Gorj, în momentul anului 1946, era structurat din punct de vedere administrativ în 9 plase, cumulând 135 de comune. În tot cuprinsul acestora, s-au semnalat nereguli în desfăşurarea activităţii electorale încă din zilele precedente alegerilor. În acest sens stau mărturie diferite sesizări adresate atât primăriilor, preşedintelui Biroului Electoral Târgu- Jiu, cât şi preşedintelui Circumscripţiei Electorale Gorj din partea  cetăţenilor înscrişi pe listele de votare.
Astfel, în comuna Rovinari, primarul refuza eliberarea certificatelor de alegători cetăţenilor suspectaţi că ar avea sentimente ostile guvernului. Acest incident nu este unul singular, semnalându-se  astfel de evenimente şi în plasa Amaradia, plasa Novaci, comuna Turcineşti, Sâmbotini, Somăneşti, Tismana ş. a. În oraşul Târgu-Jiu se refuza distribuirea certificatelor de alegători chiar şi delegaţilor şi asistenţilor opoziţiei, constituind un impediment în pătrunderea acestora în secţiile de votare, întrunindu-se condiţiile necesare excamotării votului.  S-a sesizat existenţa manifestelor propagandiste cu însemnul „Soare”, aparţinând  BPD pe uşile şi pereţii cabinelor de votare din toate secţiile, acest fapt nefiind în conformitate cu legea.
Nici în comuna Budieni legea nu s-a respectat, astfel încât, potrivit articolului numărul 18 al legii electorale aflate în vigoare la acel moment, registrele electorale trebuiau trimise Biroului Electoral cu 3 zile înainte de alegeri, acest lucru nerealizându-se.  Primarul şi notarul, refuzând eliberarea certificatelor, nu au fost prezenţi la secţia de votare în ziua alegerilor.
Firul incidentelor nu s-a oprit însă aici, astfel încât în secţia de votare numărul 21 din comuna Peşteana Jiu: „delegaţii noştri şi asistenţii au fost daţi afară din secţia de votare, bătuţi şi înjunghiaţi, fără ca preşedintele secţiei să le dea  protecţie legală şi să asigure secretul votului.”
Potrivit declaraţiei unui secretar general de partid, la secţia numărul 16 din comuna Ceauru, buletinele au fost votate şi introduse în urne începând cu 1 noaptea, iar ca urmare, delegaţii şi asistenţii opoziţiei au fost arestaţi, dându-li-se permisiunea de a intra în localul secţiei de votare numai în calitate de votanţi. Tot aici, secretul votului a fost violat de către o bandă de bătăuşi. Alegătorii care au votat altă listă decât cea guvernamentală mărturiseau că atunci când prezentau votul preşedintelui secţiei de votare „acesta în loc să îl introducă în urnă, îl aruncă supt masă”. În secţia numărul 2 din Târgu – Jiu, secretul votului de asemenea era violat, întrucât delegaţii listei guvernamentale, intraţi în cabine, îi obligau pe alegători să voteze „ pe faţă”. Alegătorii înscrişi la secţia de votare numărul 5 din Târgu – Jiu relatau că le erau repartizate buletinele deja votate.
La secţia de votare numărul 40 din comuna Târgu – Cărbuneşti, alegerile au decurs în mod ilegal, astfel încât delegaţii şi asistenţii opoziţiei nu au fost primiţi, iar alegătorii bănuiţi că nu aveau să dea voturile guvernului erau înlăturaţi.

Alegeri cu bătaie
În comuna Baia de Fier s-a produs o altercaţie între preşedintele secţiei de votare şi între un anumit locuitor, asistent din partea Partidului Naţional Ţărănesc I. Maniu, care s-a soldat cu lovituri, iar pentru ca votarea să decurgă în perfectă linişte şi legalitate, s-a decis înlocuirea preşedintelui secţiei, potrivit unui proces-verbal înaintat preşedintelui Biroului Electoral.
Alegătorii din comuna Copăcioasa au fost bătuţi de către o bandă alcătuită din 40 de bătăuşi condusă de candidatul listei guvernamentale, întrucât refuzaseră votarea cu însemnul „ Soare”, fiind obligaţi în cele din urmă să voteze „pe faţă”, la fel ca cei amintiţi în comunele menţionate anterior.

Buletinele, arse după vot
Toate acestea reprezintă doar o expunere grosso modo a ceea ce a însemnat fraudarea alegerilor din 19 noiembrie 1946 în favoarea blocului procomunist, alegeri câştigate cu un procent de 78, 46, ce a fost anunţat oficial, reluat ca un fapt real decenii la rând, însumând 347 de mandate în cadrul Parlamentului din totalul de 414. Acest procent trebuia să fie verosimil într-o oarecare măsură, pentru a avea credibilitate în faţa opoziţiei.  Trebuie menţionat faptul că după centralizarea voturilor , atât în Gorj, cât şi pe întreg spaţiul ţării,  buletinele au fost arse.
Momentul 19 noiembrie 1946 a rămas în conştiinţa naţiunii române drept o treaptă spre instaurarea regimului totalitar de tip comunist, ce a lăsat urme adânci în mentalul colectiv.
Larisa Alina Bocea
Cristiana Diana Tulpea

One Comment »

  • Mihail says:

    Este un articol plin de informatii detaliate si profunde care reflecta atat o munca asidua cat si mult profesionalism.