Special

Politică

Istorie

Gorjul

Patrimoniu

Home » Patrimoniu » Primele atestări documentare ale unor sate din comuna Scoarţa (VI)

Primele atestări documentare ale unor sate din comuna Scoarţa (VI)

Submitted by on 4 April 2014articol citit de 1,831 ori | One Comment

În ultima parte a materialului prezentăm unele consideraţii făcute  pe marginea unor rezultate obţinute în urma cercetărilor efectuate până în acest moment.

Documentele de arhivă poartă în ele o poveste care nu trebuie ignorată

Documentele de arhivă poartă în ele o poveste care nu trebuie ignorată

Alte sate ale comunei – mai multe întrebări decât răspunsuri

Tot într-o situaţie asemănătoare Pişteştii pare să se găsească şi alt sat amintit mai sus, Drăgoienii, localitate componentă a municipiului Tg-Jiu, cu Drăgoienii de Budieni, astăzi parte a satului Budieni, însă cu menţiunea că aici se face în documente o diferenţiere destul de timpurie între Drăgoieni, Drăgoienii de Jos şi cei de Sus, ultimul sat fiind după toate probabilităţile cel ce aparţine de satul Budieni şi care prin anii ’50 ai secolului trecut s-a numit Bălticel Andrei, după numele unui pompier care a murit acolo în timpul intervenţiei pentru stingerea unui incendiu.
În zona satului Budieni sunt amintite în hotărnicia acestui sat din anul 1882, întocmită în baza unui document din anul 1749 satele dispărute Cârligul şi Corcoi, pomenite ulterior în documente din anii 1755, 1762 şi 1763 după care dispar fără a mai fi menţionate de documente.
Următorul sat în ordinea cronologică a menţiunii este satul Bobu care are prima atestare documentară sub acest nume în anul 1779 şi este menţionat documentar în paralel cu satul Dârmoxa până în anul 1824.
În stadiul actual al cercetărilor nu sunt suficiente informaţii pentru a face o distincţie clară între satele precizate mai sus decât sub forma unor ipoteze sugerate de existenţa unor informaţii sporadice, care pe măsura extinderii ariei de cercetare, precum şi a încrucişării rezultatelor obţinute pe mai multe direcţii (onomastică, toponimie, documentare, cartografică, periegheze ş.a) sperăm că se vor confirma sau infirma.
Din păcate şi lipsa unor hărţi cadastrale care să permită cercetarea direcţiilor de orientare a parcelelor nu ajută la elucidarea acestor probleme. Ideea folosirii unor astfel de hărţi a plecat de la prezumţia că moşia a fost împărţită în parcele paralele între membrii comunităţii respective dintr-un hotar natural în altul, mărimea moşiei putând fi determinată de orientarea diferită a parcelelor din moşiile vecine.
Ca urmare a cercetării insuficiente sau din lipsă de date suficiente, nu există posibilitatea oferirii de informaţii despre unele sate sau părţi de sate precum Câmpu Mare, întemeiat se pare după aplicarea reformei agrare din anul 1864, Cerătu de Copăcioasa, Lazuri, Lintea şi Raba.
Lipsa informaţiilor, generată de lipsa documentelor, împiedică stabilirea corectă a relaţiilor care au existat între satele Pişteştii din Deal, Budieni şi Viezuri (aparţine de Bălăneşti), ultimul părând să facă parte la un moment dat din moşia primelor două sate, a celor dintre satele Colibaşi şi Purceleni (localitate componentă a oraşului Tg-Cărbuneşti cunoscută în prezent sub numele de Blahniţa de Jos), primul fiind pentru o perioadă de timp mahala a celui dintâi sau au fost pe rând unul mahalaua celuilalt. Toate acestea sunt amintite pentru că au impact asupra depistării primelor atestări documentare ale localităţilor contribuind la extinderea sau restrângerea cercetărilor.
Materialul prezentat până în prezent reprezintă rodul cercetărilor încrucişate a volumelor I-IX, XX-XXVI, XXX, XXXI, XXXIII-XXXVIII din corpusul de documente Documenta Historica Romaniae seria B. Ţara Românească (DRH), editat de Academia Română, din cele editate până în prezent, volumul XXXII nu a fost cercetat, fiind inaccesibil, volumul Documente Privind Istoria României seria B. Ţara Românească (DIR), secolele XIII, XIV, XV, cele 6 volume Documente Privind Istoria României seria B. Ţara Românească (DIR), secolul al XVI-lea, volumele 1-4 din Documente Privind Istoria României seria B. Ţara Românească (DIR) secolul al XVII-lea, cele 9 volume ale Catalogului Documentelor Ţării Româneşti, ai indicilor nr. 1 (Mitropolia Ţării Româneşti) şi 25 (Achiziţii Noi)editate de Arhivele Naţionale, a lucrărilor monografice întocmite de Vasile Arimia pentru satul Budieni, Titu Zălog pentru fosta comună Bobu, Gheorghe Vodislav pentru Scoarţa,  studiul lui Constantin Giurgiulescu pentru întreaga comună, Dicţionarul Toponimic al României –Oltenia, Volumele I, II, V, restul până la volumul VII fiind inaccesibile, Colecţiile „Documente foi volante” şi „Fonduri personale-fondul Ion Manta” de la Serviciul Judeţean Gorj al Arhivelor Naţionale cu menţiunea că cercetările sunt incomplete fiind neterminate.
Indiferent de cât de laconice sunt informaţiile din documentele medievale, puse cap le cap cu răbdare, pot să ajute la reconstituirea unei părţi a realităţii trecute, şi pot fi considerate fără îndoială mijlocitoarele dialogului nostru cu străbunii sau zestrea de suflet rămasă de la aceştia şi de ce nu graiul lor peste veacuri.
Fiecare dintre noi putem face ca informaţiile să nu mai fie lacunare, iar zestrea noastră spirituală să fie mai bogată, donând actele vechi muzelor sau arhivelor în loc să le distrugem.
Ion Hobeanu

One Comment »

  • Viban says:

    Este de apreciat efortul intelectual al domnului Hobeanu și îl rog să primească mulțumiri și felicitări deopotrivă din parte-mi dar și invitația de a-și considera opera un început și nicidecum un fragment și atât din istoria ascunsă a localităților din zona colinară a Gorjului în succesiune logică a civilizațiilor trecute către succedente.