Memoria Holocaustului la Colegiul Naţional „Ecaterina Teodoroiu”

Loading

Problema exterminarii evreilor reprezinta una dintre petele cele mai dureroase de pe faţa istoriei
Problema exterminarii evreilor reprezinta una dintre petele cele mai dureroase de pe faţa istoriei

Holocaustul, una dintre cele mai mari tragedii din istoria secolului al XX-lea, şi chiar din istoria lumii, în general, a constituit şi este încă, din păcate, un subiect controversat. Elevii de la Colegiul Naţional „Ecaterina Teodoroiu” din Târgu-Jiu, coordonaţi de profesorii Andrei Popete-Pătraşcu şi Gheorghe Nichifor, au încercat să readucă în memorie, această pagina neagră a istoriei scrisă în urmă cu peste o jumătate de secol, când aproximativ şase milioane de evrei au fost exterminaţi în lagărele naziste.
Sesiunea de comunicări organizată sub genericul ZIUA HOLOCAUSTULUI – 9 OCTOMBRIE, s-a bucurat de prezenţa câtorva zeci de elevi, iubitori ai istoriei, care împreună cu profesorii lor au rememorat drama poporului evreu, în timpul celui de-al doilea război mondial. Elevii clasei a X-a A, profilul matematică-informatică, au recreat dimensiunea fenomenului numit Holocaust, prin realizarea unei aplicaţii documentar-fotografice intitulată MEMORIA HOLOCAUSTULUI. Motto-ul ales de elevi („A şti şi a nu uita, pentru a nu repeta”), este unul sugestiv pentru ceea ce a însemnat „Soluţia finală” aplicată poporului evreu. Comunicările susţinute au avut în vedere teme, la a căror documentare elevii au folosit peste 350 de imagini-document, studii şi cărţi de specialitate, coordonaţi de profesorul Andrei Popete-Pătraşcu: „Evreii de-a lungul istorie”, „Viaţa evreilor înainte de Holocaust”, „Ghetourile”, „Deportarea”, „Lagărele de muncă şi de concentrare”, „Lagărele de exterminare”, „Camerele de gazare”, „Experimentele medicale”, „Evreii români şi Holocaustul”, „Eliberarea”.
Trei dintre elevele Colegiului Naţional „Ecaterina Teodoroiu” au vizitat în ultimii ani, şi câteva din lagărele naziste, prezentându-le colegilor lor impresii despre aceste fabrici ale morţii: Întâlnire cu trecutul la Dachau – Truşcă Andreea Cristina, „Fabrica morţii” – Auschwitz 2010 – Butoarcă  Anca şi Un drum spre moarte. Lagărul de muncă Żabikowo – Crăciun Roxana. „Cu cât mă apropiam mai mult de lagărul de la Dachau, mă apăsa mirosul de durere şi suferinţă. Zidurile înalte şi masive acaparau poarta de oţel pe care era inscripţionat mesajul Arbeit Macht frei (Munca te eliberează). Pentru cei mai mulţi care au văzut acest mesaj poarta s-a închis pentru totdeauna”, ne-a relatat Andreea-Cristina Truşcă, aceasta vizitând în vara anului 2009, Lagărul de la Dachau.
Pentru ca elevii să înţeleagă mai bine şi anumite noţiuni utilizate în comunicările aplicaţiei MEMORIA HOLOCAUSTULUI, Adrian-Eugen Preda, un pasionat al celui de-al doilea război mondial, a susţinut în faţa colegilor săi un referat despre simbolistica limbajului în lagărele naziste.
Profesorul Andrei Popete-Pătraşcu, unul dintre organizatorii acestei activităţi, va fi prezent în luna noiembrie, timp de o săptămână, la Institutul de Studiere a Holocaustului Yad Vashem, din Israel, în cadrul unor cursuri de specialitate, după ce în vara anului 2006 a vizitat şi Lagărul de la Auschwitz. Acesta ne-a declarat că este necesar ca elevii să cunoască drama poporului evreu, în lagărele naziste, aceste file negre, pe care istoria le-a consemnat: „Curajul de a ne aduce aminte – spunea Elie Wiesel (laureat al premiului Nobel pentru Pace, în anul 19) – căci nu toate victimele au fost evrei, dar toţi evreii au fost victime.”
La activitatea de vineri, 8 octombrie, de la Colegiul Naţional „Ecaterina Teodoroiu”, a participat şi elevul Adrian Vasilescu, de la Şcoala Generală Prigoria, care a câştigat anul acesta, la Braşov, Locul I la Concursul Naţional Memoria Holocaustului, fiind coordonat de profesorul Liviu Groşeanu. Din partea Societăţii de Ştiinţe Istorice din România – Filiala Gorj, prof. dr. Gheorghe Nichifor i-a înmânat o diplomă de onoare şi câteva cărţi despre tematica Holocaustului.
Chiar dacă problematica Holocaustului este departe de a fi pe deplin elucidată, strădania acestor elevi de a înţelege drama celor aproximativ şase milioane de evrei, sub coordonarea atentă a dascălilor lor de istorie, este un exemplu asumant pe care tot mai mulţi ar trebui să îl urmeze.