Special

Politică

Istorie

Gorjul

Patrimoniu

Home » Patrimoniu » Familia Scheleru în istoria judeţului Gorj

Familia Scheleru în istoria judeţului Gorj

Submitted by on 17 February 2010articol citit de 4,380 ori | One Comment

Miercuri, 10 februarie, Muzeul Judeţean Gorj a organizat simpozionul intitulat sugestiv „Cine-a fost o dată în Gorj?”, manifestare care şi-a găsit locul propice desfăşurării deloc întâmplătoare în cadrul liceului de la Bâlteni. Elevi şi cadre didactice, specialişti ai Muzeului Judeţean, şi-au dat mâna pentru o manifestare extrem de reuşită şi necesară în evocarea marelui Dincă Schileru.

Dincă şi Maria Scheleru reprezintă două repere importante în istoria Gorjului, inclusiv a învăţământului de pe aceste meleaguri

Dincă şi Maria Scheleru reprezintă două repere importante în istoria Gorjului, inclusiv a învăţământului de pe aceste meleaguri

Obiectivul propus, evocarea familiei Schileru nu s-a realizat potrivit unui tipar rigid expunerile domnului Gh. Calotoiu şi ale subsemnatului, alături de domnul profesor Constantin Mărgulescu, căpătând treptat aspectul unui dialog presărat cu exemple, fapt care a permis, cred o mai bună înţelegere şi chiar formarea unei imagini de ansamblu a elevilor participanţi nu numai asupra personalităţilor locului, dar şi al contextului istoric în care acesta s-au remarcat. Un rol important pentru reuşita manifestare l-au avut însă în primul rând, domnul profesor Mărgulescu, un pasionat cercetător al istoriei locale alături de alţi colegi de breaslă şi bineînţeles tinerii învăţăcei care s-au dovedit deosebiţi de interesaţi.

Cine-a fost o dată în Gorj…
Evocarea familiei Schileru Dincă şi a fiului său Aristică, nu se putea realiza mai bine decât pornind de la versurile populare celebre: „Cine-a fost o dată în Gorj / A fost Tudor şi Magheru / Şi-a mai fost Dină Schileru / Şi-a mai fost şi Aristică/ Copilul lui neica Dincă” Este evidentă astfel recunoaşterea de care se bucură în rândul comunităţii marile personalităţi ale secolului XIX-lea şi începuturile secolului XX. Această recunoaştere nu este venită cumva de aiurea ci este, în mod evident un efect asupra mercutorului colectiv creat de oameni rememorabile prin iniţiativa, responsabilitate, seriozitate, curaj, etc. cu alte cuvinte, cele mai alese virtuţi. Afirmarea familiei Schileru s-a produs ca rod al unui extraordinar simţ de apartenenţă, ceea ce a creat în primul rând responsabilitate faţă de comunitate, şi nu oricând, ci într-o perioadă de maximă importanţă pentru viitorul statalităţii româneşti. Dacă activitatea lui Dincă şi Aristică Schileru ca şi ctitori de aşezăminte culturale: de învăţământ şi religioase (printre care şcoala de la Bâlteni şi biserica din localitate) sau rolul acestora în dezvoltarea economică a zonei (punerea în valoare a bogăţiilor subsolului sau înfiinţarea staţiei de cale ferată de la Musculesti), sunt de o mare importanţă, de-a dreptul covârşitoare este implicarea pentru împlinirea dezideratelor tânărului stat.
Contribuţiile în sfera legislativă în urma activităţii parlamentare a celor doi, putem spune oamenii de stat sunt pe de o parte marea originii acestora (din rândul tărănimii „cuprinse”) şi pe de alta parte a unei gândiri avangardiste. Ideea votului universal, a împroprietăririi şi a creări unui partid ţărănesc care să reprezinte drepturile acestei categorii sociale sunt câteva doi momentele acestei gândiri.
Deşi înregimentat în partidul liberal (ca doctrină, susţinător al marii burghezii) alături de o altă personalitate a zonei – Gheorghe Tătărescu, Aristică Schileru oferă un model nu numai prin puterea exemplului (împărţind cea mai mare parte a moşiei sale ţăranilor) dar acţionează în continuare, tradiţionalist, venind în sprijinul mişcării cooperatiste prin infinţarea unei bănci populare care să sprijine micii întreprinzători (avem de a face cu o doctrină ţărănistă)simpozion
Portul popular din zona Gorjului a suferit modificări fundamentale datorită îmbogăţirii cu motive decorative de mare efect, dar şi al structurii materialului. Abilitatea punerii sale în practică de către nou veniţii croitori s-a transmis treptat generalizându-se la nivelul întregului judeţ deşi întâia dată era apanajul unei categorii sociale înstarite.
Instituirea „portului schileresc” a survenit ca o mândrie naţională, beneficiind mai ales şi de sprijinul moral al lui Dincă Schileru, care l-a purtat cu demnitate în Parlament sau la Paris.
Iată, câteva din coordonatele acestei familii gorjene, sunt nu doar cunoscute elevilor, ci ele pot deveni în lipsa unor modele contemporane, surse de ancorare într-un naţionalism sănătos.
Nu în ultimul rând elevilor li s-au făcut cunoscute câteva din obiectivele Muzeului cu promisiunea vizitării din partea acestora, când vor putea surprinde cu satisfacţie în expoziţia secţiei de Iatorie-Arheologie – clopotul donat Scolii din Comuna Stăneşti de către deputatul ţăranilor din judeţul Gorj – Dincă Schileru.
Participanţii la simpozionul de la Bâlteni se vor reîntâlni în mai când vor avea loc activităţi cultural-educative cu prilejul sărbătoririi centenarului de la înfiinţarea şcolii primare  „Dincă şi Maria Scheleru”.

One Comment »

  • tomniuc francisca says:

    stiu ca inca nu sa facut muzeeu si as vrea sa se faca pentru ca merita!
    este istoric