Tudor Oiță, primarul gorjean cu soluții pentru toate

Loading

În timp ce unii primari din localitățile din Gorj se plâng că, pe măsura restrângerii activității din minerit, localnicii  își plătesc tot mai greu impozitele și utilitățile, sau pleacă din țară, pur și simplu și că primăriilor le scad bugetele, nemaiavând bani pentru investiții și întreținerea celor existente, Tudor Oiță, primarul comunei Negomir, are soluții pentru toate. Singura sa nemulțumire e că n-a primit bani la redistribuire, cât ar fi trebuit. Acesta ne-a declarat că decidenții i-au spus că ceilalți primari au făcut presiuni ca el să nu primească, pentru că are multe proiecte câștigate, deci are bani.

Reporter: Gorjul și, mai ales, localitățile pe teritoriul cărora funcționează carierele de cărbune, se confruntă cu scăderea numărului locurilor de muncă. La dumneavoastră, la Negomir, care e situația?

Tudor Oiță: În jur de 200 de persoane din Negomir mai lucrează în minerit și energie, în Complexul Energetic Oltenia, în urma concedierilor care au fost, în timp ce, în urmă cu 20-30 de ani, majoritatea, 90%, peste 700 de oameni, lucrau în aceste domenii. În carierele din Rovinari, Mătăsari și la termocentrale, la fiecare casă era cineva care lucra. Acum, populația localității este de 3600 de persoane, atâția mai avem, având în vedere că s-a demolat cel mai mare sat, Bohorelu, pentru a face loc mineritului. Familiile, școala și biserica au fost strămutate la Bălești, la fel și jumătate din satul Negomir. Înainte, eram în primele comune din județul Gorj, ca populație. Acum avem 3600 de locuitori cât de cât stabili, în ultimii ani, o să vedem la recensământul care va fi anul acesta, sau anul viitor, cum stăm exact.

R.: Aveți localnici stabiliți în străinătate?

T.O: Un număr destul de mic de oameni lucrează mai mult timp în afară, cu contract de muncă, ori și-au făcut firme acolo și vin  o dată, sau de două ori pe an, sunt în jur de 50 de persoane, plecate cu familii, cu tot. În rest, cei care merg la muncă în străinătate lucrează ocazional, 2-3 luni. Sunt foarte mulți care lucrează în agricultură, mai ales femei. Doar în Germania, unde le cere acele contracte pe care trebuie să le semnăm noi, la primărie, merg în jur de 100 de sezonieri, care pleacă acolo anual. Mai sunt oameni care merg și în alte țări, însă nu vin cu contractul să-l semnăm la primărie, deci nu avem o evidemnță foarte clară, dar majoritatea merg în Germania. E o muncă foarte grea, am discutat cu ei, când vin să semneze contractele, acum e periooada când sunt plecați. E adevărat că se câștigă, adică vin cu 2000-3000 de euro, pe 3 luni de zile, în afară de cheltuieli, bani care-i aduc acasă și le convine. E muncă foare grea, dar s-au obișnuit și pot să-și facă ceva acasă, să-și facă un viitor pentru copii, o casă, o mașină.

R.: Ce credeți, mineritul se va închide curând? Care va fi impactul?

T.O.: Să sperăm să dureze cât mai mulți ani cu restrângerea producerii de energie pe bază de cărbune, dar, după cum se derulează lucrurile, va fi mult mai rapidă această închidere treptată a mineritului. Cărbune există, dar sunt problemele cu exproprierile și cu Legea de Utilitate Publică, iar la un moment dat nu-și vor mai permite să plătească certificatele de CO2, pentru că au luat și anul trecut, știm bine și anul ăsta împrumut  și nu s-a venit cu un plan de restructurare concret. Dar e clar, când au primit banii și-au asumat anumite măsuri pe care trebuie să le respecte. Iar în afară de Complex, vorbim de prestatorii către Complex, care nu vor mai avea de lucru. Acum merg supermarketurile, tot ce înseamnă piața de consum, pentru că s-au tot deschis, ceea ce înseamnă că există o putere destul de mare de cumpărare. Când se vor închide activitățile din minerit și prestatorii , veți vedea că și supermarketurile își vor restrânge activitatea, deci noi reduceri de locuri de muncă, pentru că și acolo sunt foarte mulți angajați.

R.: Ce soluție vedeți, pentru ca oamenii să găsească locuri de muncă?

T.O.: De 5 ani, de când sunt primar, forța de muncă am orientat-o către cele două fabrici care s-au deschis la Rovinari, Moveosul și Autolivul, care produc componente auto, pentru export. A fost și pentru ei o perioadă destul de grea cu Pandemia. Au scăzut comenzile, livrările, au avut stocuri, nu s-au mai făcut angajări timp de 4 luni. De două sătămâni, am fost informat că recrutările de personal au fost reluate și am mai trimis din nou CV-uri. Ambele societăți ne asigură transportul, iar 90% din cei care și-au depus CV-ul au reușit să ocupe un loc de muncă acolo. În prezent, peste 100 de oameni din Negomir lucrează la cele două fabrici. De câte ori se deschide o societate în zonă, discut cu managerii, ca oamenii să-și aleagă, să fie o competiție, să meargă pe un salariu cât de cât decent, să poată să-și întrețină familia. Chiar zilele trecute, am avut o întâlnire cu directorul de la Depozitul Profi, de la Ișalnița din Craiova, unde, în perioada următoare, va angaja peste 300 de persoane, depozitul fiind nou. Am pus anunțuri pentru cei interesați și sperăm ca săptămâna viitoare să avem o primă rundă de recrutare. Vor veni cei de la Profi aici la primărie și sperăm să putem duce acolo un autobuz sau două microbuze de salariați pe zi, trasportul fiind asigurat de angajator. Avem oameni care sunt plecați prin țară, la Timișoara, în construcții, dar acolo, cât plătesc chirie, sau trăiesc în barăci, sau în aer liber, în condiții foarte grele, e mai convenabil să stea cu familia acasă, să-i ia mașina firmei de la poartă și să lucreze în depozit, cu aer condiționat, nu prin soare sau prin frig. Chiar dacă o să facă o oră pe drum, deci programul de 8 ore se transformă în 10, nu mai dau bani pe chirie și sunt acasă, lângă familie. Salariul pleacă de la 2000 de lei net și primesc bonusuri, încât pot ajunge până la 4000 lei cu venitul lunar.

R.: Interesat e că e vorba despre unități din afara Negomirului. Dacă ar funcționa în comună, agenții economici ar avea nevoie să colaboreze cu primăria, v-ar fi mai simplu. Sunt primari care spun că nu e treaba primăriei să caute locuri de muncă pentru oameni. Aveți timp să vă implicați și în asta?

T.O.: Trebuie să-i ajutăm pe oameni cumva. Degeaba am atras eu finanțări de 600 de miliarde lei vechi, să introducem apă, canalizare, să avem un dispensar, o casă de cultură, atâta timp cât oamenii nu au serviciu, nu se vor putea racorda la utilități, pentru că nu vor avea bani să plătească, sau vor pleca și nu vom mai avea pentru cine face toate astea. Nu avem nici o șansă să avem o comună prosperă, cu niște cetățeni care să se poată branșa la apă, la canalizare, poate cu PNRR-ul ăsta (Planul Național de Redresare și Reziliență) câștigăm și proiectul de gaze, dacă oamnii nu au locuri de muncă. Prețurile la salubritate cresc în toată țara, gropi de gunoi s-au închis, a trebuit să ducem, o jumătate de an, gunoiul la Severin, am reușit să nu creștem prețul, dar sunt presiuni. Deci, degeaba ne străduim să avem o comună europeană cu tot ce ne trebuie, dacă oamenii nu-și permit să plătească utilitățile, sau, mai grav, vor trebui să plece pentru că nu au unde lucra. Degeaba avem o localitate modernă, dacă o să fie pustie. Avem școli moderne, dar dacă părinții vor trebui să plece după un serviciu la sute de km de casă, e clar că-și vor lua și copiii cu ei. De exemplu, mă uitam pe site-ul Companiei Naționale de Investiții (CNI), la Ministerul Dezvoltării,  pentru o creșă, împreună cu viceprimarul și ne gândeam dacă să aplicăm, dar tot așa, la creșă vor trebui să plătească și oamenii o parte din bani.  Noi putem asigura partea de cazare, cadre didactice, prin inspectorat, dar pentru masă va trebui o mică sumă pe care vor trebui să o achite părinții. Așa că, ne întrebăm dacă să o facem sau nu, pentru că nu se știe dacă oamenii chiar își vor înscrie copiii.

R.: La canalizare, de exemplu, dacă nu există un număr minim de familii racordate, nu va funcționa deloc, chiar dacă unii oameni își doresc să plătească, pentru a beneficia de această utilitate.

T.O.: Da, știe toată lumea, pentru că ea funcționează gravitațional, sunt și anumite stații de pompare, dar, ca să ajungă la stația de pompare, trebuie să meargă un km, doi, natural și, dacă nu ai bucătării, băi, să curgă apă pe rețeaua de canalizare, e clar că nu va avea funcționalitate. Să sperăm că apa și canalizarea vor funcționa. Noi nu am avut probleme cu apa, oamenii au fântâni în curte, dar am constatat că, în ultimii doi ani, în mai multe zone, am rămas fără apă prin fântâni. Anul ăsta terminăm lucrarea, suntem undeva la 90-95% cu apa și canalizarea în toate satele comunei, doar mici excepții, anumite ulițe unde sunt 3-4 case, unde nu se justifica, sau nu se puteau racorda la canalizare, fiind diferența de nivel între drum și case, dar apă toate gospodăriile vor avea. Sper ca din toamnă să dăm drumul la sistemul de apă și canalizare, iar dacă nu, în primăvară intrăm în linie dreaptă. Proiectul l-am depus în 2017 la CNI, și am obținut 200 de miliarde lei vechi pentru apă și canalizare. Am un drum pe fonduri europene executat și încă nu au venit cei de la Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) să-l viziteze, doar acolo trebuie să mai introduc 700 de m de contuctă de apă, în rest, toate branșamentele  au fost făcute în șapte sate. Mai trebuie să facem branșamentele pentru satele Negomir și Ursoaia. Aici a fost proiect pe fonduri europene și nu au fost eligibile apa și canalul, nu au fost trecute în proiect. Am avut o problemă cu contructorii, adică toate celelate proiecte integrate au fost finalizate încă din 2018, dar constructorul de la canalizare de aici a mers foarte greu. A intrat în faliment, a preluat altcineva, a trebuit să tragem de ei, pentru că degeaba reziliam contractul, trebuia făcută expertiză, să vină altcineva pe lucrare începută, era mult mai greu. Din păcate m-au întârziat cu aproape 2 ani, dar asta e, o să dăm drumul la toată comuna o dată.

R.: Viață culturală în Negomir știu că aveți, iar acum lucrați la o casă de cultură modernă.

T.O.: Mi-am dorit-o atât pentru activitățile culturale cât și pentru faptul că vreau să am ședințe publice lunare, cu oamenii. Că sunt probleme de doctor veterinar, de orice. Pot să invit pe deputatul X, pe directorul de la Complexul Energetic Oltenia, prefectul, Ocolul Silvic, acolo va fi loc, ai o scenă, ai microfon, ai sonorizare, vom avea sală cu 350 de locuri. Acum, dacă fac o ședință publică cu mai mult de 40 de persoane, nu am unde să mă întâlnesc cu oamenii. Iar partea culturală, ce să mai vorbim, acești copii merită să aibă și ei o scenă, un vestiar, o sală cu aer condiționat unde să-și facă repetițiile, să putem să-i promovăm, că din noiembrie până în aprilie e perioadă moartă, deși ar putea să facă activități de Crăciun, de Anul Nou, la care oamenii din comună pot să vină gratis. Vom avea o sală de ceremonii, unde voi oficia căsătoriile, doresc să facem și muzeul comunei, cu toate obiectele vechi pe care le mai găsim pe la oameni, chiar și o casă în miniatură. Avem război de țesut, avem multe obiecte care merită păstrate. Biblioteca este acum în sala de sport, biblionetul, calculatoarele, sunt niște birouri acolo, dar nu sunt condițiile care ar trebui. Casa de cultură e prevăzută cu bibliotecă foarte mare, de 40 mp, cu tot ce trebuie ca să punem și biblionetul și cărțile pe care le avem.

R.: Dotările, mobilierul, sunt asigurate tot prin proiect?

T.O.: Da, inclusiv dotările interioare sunt suportate de proiect, CNI-ul ne dă casa de cultură la cheie.  Scaune, dulapuri, plită la bucătărie, frigider, iar cofinanțarea a fost de 0 lei. Doar am predat terenul la CNI, iar ei fac investiția, urmând ca noi să asigurăm utilitățile și să amenajăm un părculeț în față. Valoare casei de cultură este de peste 6 milioane lei noi. Ei gestionaeză banii, lucrările, eu doar îi sun, pe diriginte, pe proiectant, sunt permanent cu ochii pe lucrare, mai ales că e peste drum de primărie, deci dacă am văzut probleme le-am spus, le-au remediat, totul e în grafic.

R.: Dacă veți avea solicitări, veți permite organizarea de petreceri private în casa de cultură?

T.O.: Da, chiar am avut o situație de care nu mai vreau să am parte, cu doi gemeni care au vrut să-și facă majoratul și mi-au cerut căminul cultural de la Raci. Le-am explicat că nu e renovat, nu e toaletă modernă, nu e apă, dar au zis că se descură. M-am dus să vă, au venit cu prieteni inclusiv de la Târgu Jiu… E jenant pentru tine, ca primar, să nu poți asigura condiții cețătenilor. Așa, la casa de cultură vom avea bucătărie, eu le închiriez sala, pot aduce bucătar, sau să-și gătească ei, să facă majorate, botezuri, nunți. Se pot organiza în sala de spectacole, pentru că este o gradenă cu scaune retractabilă în spate, iar restul scaunelor nu sunt prinse de podea. Vom face o fundamentare, să vedem ce înseamnă costurile, curent, apă și ce mai e si vom da o hotărâre de consiliu prin care vom stabili chiria pentru evenimentele private. Nu vrem să scoate profit, doar să scoatem cheltuielile. Oamenilor o să le convină, pentru că toată lumea mai are un porc, un vițel, un vin, pot face 70% din nuntă cu produsele pe care le au acasă,  chiria e mică, nu mai trebuie să ducă invitații prin restaurante, au numai avantaje…

R.: Activități economice în comună aveți?

T.O.: Nu… Am avut Complexul Energetic Oltenia cu haldele de steril ale carierelor. A fost Jilț Sud și Jilț Nord de la Mătăsari, acum mai e la Pinoasa, dar și acolo se demontează. Ideea e că nu au finalizat, am atras atenția și domnului prefect și domnului președinte al Consiliului Județean Gorj, pentru că nu s-a finalizat cu zidul de sprijin care trebuie construit. Și-au făcut ei treaba lor, iar ce trebuie să facă apoi n-au mai făcut, să redea haldele în circuitul agricol, să facă acel picior de haldă, un zid de sprijin, pentru că ea în timp poate să plece, să afecteze casele din jur.

R.: Ce suprafață de pe teritoriul comunei Negomir este afectacă de haldele de steril ale carierelor de cărbune?

T.O.: Circa 300 de hectare de teren sunt afectate de halde, nu se mai haldează, nu au fost amenajate așa cum trebuia, trebuiau să facă platouri, să poată fi folosite în agricultură… Așa, singura soluție e să se pună pe ele panouri pentru producerea energiei solare.

R.: La viitorul prefigurat al Gorjului, în care mineritul și producția de energie pe bază de cărbune vor dispărea, cum vedeți viitorul Negomirului și ce puteți face, ca primar, să fie mai bine?

T.O.: Din punct de vedere administrativ, viitorul comunei e frumos, s-a intrat în linie dreaptă, o să fie o comună modernă, cu dispensar, cu casă de cultură, școli moderne, cu table inteligente și toalete în interior, sistem de apă și canalizare, la care aș putea să-i dau drumul în două săptămâni… Mai durează, însă, actele, introducerea rețelelor în domeniul public, ceea ce nu depinde numai de noi, pentru că dosarul trebuie să meargă la București și acolo nu se știe cât durează. Drumurile sunt în regulă, mai avem câteva ulițe, dar mă interesează drumul județean, pe care nu-l putem reabilita noi, fiind în proprietatea județului, dar care trece prin mijlocul comunei, de la un capăt la altul. Discut cu președintele Consiliului Județean săptămânal, așteptăm surse de finanțare. Am pe lista sinteză de la CNI biserica monument istoric de la Artanu, am școala de la Negomir, căminul cultural de la Raci, modernizare drumuri de interes local și judetean, dar nu există sursă de finanțare.

R.: Haideți să spunem cititorilor ce înseamnă „lista sinteză”!

T.O.: Adică dosarele sunt depuse, proiectele sunt aprobate și puse pe această listă de sinteză și se așteaptă să se deschidă programe de finanțare. Am depus acum un an și ceva pentru COVID, pentru unitățile de învățământ,  unde se va finanța 100%, pentru că deja am obținut raportul, am obținut 100 de puncte, maxim. Acolo  vor prinde măști, dezinfectanți, roboți de dezinfecție, foarte multe altele, pe fiecare școală în parte, pe fiecare intrare, pe fiecare clasă. Am depus tot ce a apărut proiecte ca finanțare europeană. Am depus și proiectul pentru echipamentele IT, cu tabletele, iar zilele trecute  am primit răspunsul: „Cererea de finanțare a proiectului pentru tablete școlare și echipamente IT pentru activitățile didactice la nivelul comunei Negomir a fost admisă pentru verificare admisibilă, administrativă și de eligibilitate.” Am fost primul din țară care am semnat contractul de finanțare pentru iluminatul public pe Fondul de Mediu, pe care l-am și finalizat. Adică pe tot drumul județean și drumurile comunale avem pe proiect lămpi led economice de 40 W, față de 70 de W cât aveam pe cele dinainte, deci consumul se reduce aproape la jumate și ai putea merge noaptea prin comună fără farurui aprinse la mașină, așa de lumină e. Acum lucrăm, pentru că se va deschide erapa a II-a pe Fondul de Mediu, unde vom depune proiectul pentru ulițele laterale.  Tot pe Fondul de Mediu vreau să depun clădirea primăriei, pe eficiență energetică, ce înseamnă anvelopare, panouri pe ea, electricitate și apă caldă, termosistem, tâmplărie, că e din aluminiu și  se poate finanța. Tot ce apare și comuna poate beneficia, depunem, mai ales că sunt finanțate 100%, sau cu cofinanțare foarte mică, sub 5%.

R.: Câte proiecte aveți depuse, care se află în așteptare, pe lista sinteză?

T.O.: Avem 5 proiecte care sunt eligibile, au trecut de etape și trebuie scoase la licitație. Acum, vedem ce se întâmplă, e și lupta asta politică și nu e în regulă, de doi ani nu s-a dat drumul la investiții. Nu înțeleg de ce investițiile mari să le facă primăriile din bugetul local, să cheltuie banii, când pot să le acceseze pe fonduri europene. Discutam și cu ministrul dezvoltării,  Cseke Attila, s-a finanțat o universitate cu 80 de milioane lei, sumă cu care se rezolva un sfert din școlile din mediul rural.  Sunt comune, nu vreau să dau nume, care, când eu am luat apa și canalizarea, ele au luat asfalt. Bine, mi-a zis un ministru: „Domn’ primar, vedeți că apa și canalizarea nu aduc voturi, ci drumurile.” Aveam posibilitatea să umplu toată comuna de asfalt. Cei care au cerut atunci asfalt, m-am uitat pe lista sinteză, acum cer apă și canalizare. Ar trebui să nu le dea bani pentru drumuri, dacă nu au utilitățile băgate.

R.: Și, cu toate că apa și canalizarea nu aduc voturi cum spunea ministrul, ați câștigat detașat competiția electorală anul trecut. Ce procent ați avut la alegeri?

T.O.: 73%

R.: Cam ce fonduri ați atras, de 5 ani de când sunteți primar?

T.O.: Contractele pe care le-am semnat în 2017 și 2018 sunt în valoare de 40 milioane lei (400 miliarde lei vechi) și mai avem depuse, pentru care deja avem un răspuns afirmativ pentru ele, de peste 30 milioane lei (300 miliarde lei vechi). Important e să se dechidă linii de finanțare noi, să putem depune proiecte. Iar după ce depunem, să nu le lăsăm așa. Chiar îmi amintesc de un primar, că venise la partid să-l ajute, că vrea un cămin cultural, dar nu depusese proiect, păi cu ce să-l ajute partidul. Altul, că l-a depus de 10 ani și de atunci nu mai știe nimic. Eu trimit proiectul și când știu că a ajuns, pun mâna pe telefon și sun, întreb dacă e totul în regulă, dacă mai trebuie ceva mă urc în maină și duc ce mai trebuie, nu aștept. Nu am avut nici o problemă, nici o întârziere, sunt cu plățile la zi. Când îi văd pe unii că țipă, pe mine mă ia cu capu’. Ori nu știu, ori nu îi interesează, ori nu se implică. Acum țipă că s-a spus că nu sunt bani. Frate, depui documentația, se înregistrează, în momentul în care se face rectificare se plătește în ordinea depunerii. O să fie rectificare luna viitoare și o să se facă plăți. Ce treabă ai tu cu constructorul? Scrie clar în contract că plata se face în 30 de zile de când îi semnezi. Vine cu situația de lucrări, o țin 2 săptămâni până verific actele, până mă duc în teren cu el la verificare, mă încadrez. Dar nu se comunică, pentru că e câte un reprezentant pe fiecare județ acolo, la minister și-mi spunea o doamnă că pe unii primari îi sună și nu răspund la telefon. Păi nu așa! Scrie pe site ce documente trebuie să depun, nu aștept să sune ei după mine. Dacă acum aflu că trebuie să ajung la CNI la București, mă sui în mașină și plec.

R.: Totuși, se spune că Statul se mișcă foarte greu, dumneavoastră cum reușiți să rezolvați cu birocrația?

T.O.: Uneori nu mi-e deloc ușor, dar nu stau cu mâinile-n sân. De exemplu, o realizare mare a fost cu Planul Urbanistic General (PUG). În 2019 nu știu câte primării aveau PUG-ul în Gorj. L-am făcut din bugetul local, că nu aveam de unde, dar nu am avut altă soluție, mă loveam mereu de el. Să dai autorizație la apă nu poți, să faci Plan Urbanistic Zonal (PUZ) de fiecare dată e greu, pentru dispensar, pentru casa de cultură…  M-am dus la București, m-am ocupat și de avize… am luat 57 de avize în două luni. Păi, nu puteam să lucrez. Mi l-au făcut oamenii care s-au ocupar direct, dar mi-au zis: „noi lucrăm, dar nu depinde de noi, că trebuie să luăm avizele și nu știm cât durează.” Și le-am zis: „Dați-mi-le mie!” Ei făceau documentațiile, eu plecam cu ele-n brațe la București și așa am reușit.

R.: Deci, asta e soluția să aveți bani: să vă zbateți să depășiți birocrația și să câștigați proiecte?

T.O.: Normal, eu depun un proiect peste tot pe unde se poate, iar dacă îl câștig într-o parte, mă retrag din celelalte părți. Unii nu înțeleg, zic cum că ar fi dublă finanțare. Dublă finanțare e în momentul în care deja ai un contract de finanțare și mai semnezi unul. Când am semnat contractul, fac adresă unde am mai depus proiectul: „Vă rog să retrageți proiectul de pe lista de finanțare, pentru că l-am finanțat din alte fonduri”. Ei abia așteaptă, pe loc mă retrag de pe listă. Eu intru pe toate liniile de finanțare pe internet, văd ghidurile când sunt în consultare publică și mă apuc de proiect. Dacă stai până se dă drumul la finanțare și afli și tu după două săptămâni, n-ai cum să-l depui în termen… La partid, la județ, m-au pus șeful Departamentului de Fonduri Europene și mai țipau unii primari, că nu le dau informații. Păi vrei să vin eu la tine la ușă, la primărie, să-ți spun? Măcar, sună-mă și-ntreabă-mă, e interesul tău!

R.: Concluzia: să comunici și să te implici?

T.O.: Și să citești. E foarte simplu. Intri pe site pe CNI. Îți dă: noutăți, contact, proiecte, documente utile. Ai ghidul de depunere, ai subprogramele… Intri pe AFIR, iar la fel, spune: noutăți, publicare ghid , sesiuni de proiecte în 2021, dar trebuie să le citești, sunt zeci de pagini. Unii nu înțeleg că nu o să le dea nimeni dacă stau și așteaptă. M-am trezit, însă, că n-am primit bani de la Bugetul de Stat, la redistribuire, decât foarte puțini, la presiunea primarilor, pentru că am eu foarte multe proiecte. Dar proiectele nu mi le-a dat nici Statul, nici partidul, le-am câștigat eu. Deci, alții stau și primesc bani de la Buget? Pe mine mă interesează să cofinanțez proiectele mele, nu am cerut mai mult. S-a inoculat ideea că am fost ajutat politic pentru a lua aceste proiecte. Toți știu că e munca mea, bibliorafturi întregi, dar așa s-a invocar, ca să-mi taie mie din banii care se cuveneau comunei Negomir, să le dea altora mai mult.

R.: Cum se face că nu aveți cozi de cetățeni la ușă? Aveți timp și de audiențe, după nebunia cu proiectele?

T.O.: Oooo, cel mai des veneau pentru acte, să meargă la notar. Unii nu înțelegeau ce le cerea notarul, făceau mai multe drumuri și iar ajungeau la mine, să le eliberez diverse documente. Așa că, acum, le facem noi dosarele cap-coadă, le ducem la notar și doar îi programez când să se ducă să semneze. Le spun ce să aducă – uneori îmi aduc acte și acasă – și ne ocupăm noi de tot. De exemplu, au titlu de proprietate și vor să facă acte la copii, trimit pe mail actele la notar, îmi comunică dacă mai trebuie ceva și suma și le spun: „Vă duceți în ziua de:, la ora de:, vă costă atât notarul.” Păi, aveam pe aici o grămadă de oameni, că le cere notarul acte, că-i întoarce, așa mai bine le-am zis: „Ia dați-mi-le mie și mă ocup eu!”.De aia am liniște în primărie și nu stau oamenii pe la uși, nici la mine nici la notar.

R: Nu obosiți niciodată? Ce vârstă aveți?

T.O.: Am 40 de ani. Nu obosesc, pentru că-mi place ce fac, vreau să fac din Negomir o comună modernă, iar dacă oamenii m-au ales, vreau să le dovedesc faptul că au făcut o alegere bună.