Ministrul Educației Naționale, Liviu Pop, a avut o întâlnire cu reprezentanții Alianței pentru Educație de Calitate. Printre concluziile întâlnirii, actuala legislație din învățământ este deficitară, dar va fi îmbunătățită astfel încât anul viitor să fie mai bun pentru toți elevii și studenții.
Deși oficialii MEN și ai federațiilor sindicale au debitat banalități pentru presă, sunt câteva lucruri care par să fie apreciate de ambele părți și există dorința de îmbunătățire, inclusiv o nouă legislație în 2018. Ministrul Liviu Marian Pop a anunțat în această săptămână intenția Guvernului de a acorda Educației, în 2018, cel mai mare buget din ultimii 10 ani, subliniind în context că inclusiv rectificarea bugetară din luna noiembrie va fi pozitivă pentru sistemul de învățământ. De asemenea, este printre preocupările MEN modificarea legislației, astfel încât fondurile pentru cheltuielile de personal să fie transmise de la Ministerul Educației Naționale, prin inspectoratele școlare județene, direct unităților de învățământ, în timp ce cheltuielile privind bunurile, serviciile și investițiile să fie gestionate în continuare de consiliile locale și județene.
Ministrul Liviu Marian Pop a mai precizat că speră ca, în cel mult o lună, să fie aprobată legea prin care Ministerul Educației va putea plăti și dobânzile aferente diferențelor salariale, pe lângă plata sentințelor realizată până acum din bugetul de stat.
” Astăzi aplicăm o legislație care este deficitară. Îmbunătățim această legislație în așa fel încât anul viitor școlar să fie mult mai bun pentru toți elevii și studenții. (…) Sunt foarte multe restanțe. Sunt elemente legate de legislație care au fost abordate astăzi. O legislație întortocheată, supra-aglomerată, nerespectată în totalitate sau imposibil de respectat. Ne-am propus din punctul acesta de vedere să avem o abordare plecând de la Legea Educației Naționale, dar nu lăsând la o parte legislația subsecventă. Sunt foarte multe ordine de ministru care sunt depășite, se contrazic în articole sau nu au fost emise niciodată. În același timp, sunt și alte acte normative — hotărâri de guvern în special — care necesită o adaptare la modificările legislative”, a explicat ministrul Liviu Marian Pop, preluat de Agerpres.
Președintele Federației Sindicatelor din Educație „Spiru Haret”, Marius Nistor, a spus că este nevoie de modificări legislative clare, transparente, care să dea stabilitate sistemului educațional.
„Categoric vom avea de a face cu probleme care au nevoie de modificări legislative, însă, așa cum am afirmat cu claritate, nu ne mai dorim modificări doar de articole din legislație, ne dorim o abordare mult mai profundă, ne dorim o legislație care să asigure predictibilitate, transparență și stabilitate pentru întreg sistemul — și pentru părinți, și pentru cadrele didactice, și pentru elevi. (…) Am discutat astăzi despre modificări care sunt absolut necesare pe Regulamentul de Organizare și Funcționare a Unității de Învățământ Preuniversitar. Am avut și abordări legate de mult așteptatul Cod de etică. S-a abordat și problema abandonului școlar, probleme legate de finanțarea sistemului de învățământ preuniversitar și universitar”, a declarat Marius Nistor.
Liderul Federației Sindicatelor Libere din Învățământ, Simion Hăncescu, a arătat că în timpul întrevederii au fost abordate aspecte legate de Legea educației, costul standard per elev.
„Această lege (n.r. — Legea manualului), ca fapt divers, a plecat de la FSLI acum doi ani de zile. Credem că este o necesitate. Din păcate, copiii României au fost victimele intereselor financiare. Editurile s-au certat, au contestat și au paracontestat. Așa s-a ajuns ca elevii să primească manuale după șase luni sau chiar deloc. Programele sunt complicate. Copiii din România învață în acest moment — un elev de clasa a II-a, de exemplu, din România învață ceea ce învață un elev dintr-o țară occidentală în clasa a IV-a”, a susținut liderul de sindicat.
Președintele Federației Alma Mater, Anton Hadăr, este de părere că multe lucruri în ceea ce privește educația ar trebui „interconectate” și făcute să funcționeze mai bine.
„Am discutat probleme legislative, financiare, probleme legate de calitate”, a spus Anton Hadăr.