Școala Gimnazială „Gheorghe Tătărescu” din Târgu-Jiu, Universitatea „Constantin Brâncuși” din Târgu-Jiu, Inspectoratul Școlar Județean Gorj, Casa Corpului Didactic Gorj, Societatea de Științe Istorice din România – Filiala Gorj, Asociația cultural-istorică „Dumitru și Maria Pleniceanu” și Asociația „Școala Gorjeană” au organizat la sfârșitul săptămânii trecute la Conferința pentru cadrele didactice „Gheorghe Tătărescu și rolul său în evoluția Gorjului”.
Proiectul Educațional aparține Școlii Gimnaziale care-i poartă numele marelui om politic. Lucrările s-au desfășurat sub semnul unei surprize oferite chiar de prof. Adriana Rădoi, directorul acestei unități școlare. S-a reușit după demersuri îndelungi să se corecteze ortografierea numelui din ”Tătărăscu” în ”Tătărescu”, varianta existentă din anul 1996.
Prima ediție a Simpozionului dedicat lui Gheorghe Tătărescu a strâns o serie de comunicări cu această tematică. Au conferențiat în fața publicului: prof. Adriana Rădoi-directorul Școlii Gimnaziale ”Gheorghe Tătărescu”; conf. univ. dr. Maria Cilibiu-Univesitatea ”Constantin Brâncuși”; prof. Cornel Șomîcu-președintele Asociației ”Școala Gorjeană”; prof. Grigore Alexandrescu-inspector școlar ISJ Gorj; prof. Cătălin Cojocaru-Școala Gimnazială ”Gheorghe Tătărescu”; jurnalist Marius Adrian Becherete-senior editor revista ”Restitutio” ș.a.
Din intervenția istoricului gorjean Cornel Șomîcu cei prezenți au putut reține că ”omul politic Gheorghe Tătărescu a reprezentat cea mai importantă personalitate politică de anvergură naţională născută pe aceste meleaguri. A fost de mai multe ori parlamentar, secretar de stat şi ministru, prim-ministru(preşedinte al Consiliului de Miniştri) de mai multe ori dar şi o personalitate controversată căreia i se contestă apropierea de regele Carol II în perioada interbelică şi de comunişti imediat după 1945. Gheorghe Tătărescu, ”tovarăşul de drum” al guvernului Petru Groza, va petrece mai mulţi ani în închisorile comuniste.
Gheorghe Tătărescu a avut parte de o carieră politică controversată dar punctată de foarte multe realizări. Când vorbim de reuşitele perioadei interbelice trebuie să ne gândim că majoritatea s-au făcut pe mandatul său în fruntea Guvernului. De fapt, toate marile realizări economice şi culturale ale Gorjului din perioada interbelică sunt legate indisolubil de Gheorghe Tătărescu. Chiar dacă din raţiuni politice a făcut foarte multe compromisuri, desfăşurarea ulterioară a evenimentelor a confirmat deciziile luate. Inclusiv numirea sa ca preşedinte al Consiliului de Miniştri s-a făcut ”peste rând”, în sensul că Dinu Brătianu ca preşedinte al PNL era îndreptăţit să ocupe această poziţie, dar asta nu l-a împiedicat să aibă cea mai spectaculoasă perioadă la conducerea României. După 1944 are meritul de a fi sesizat încotro se îndreaptă România şi s-a adaptat din mers regimului care se instala cu ajutorul tancurilor ruseşti. Compromisurile sale nu au ajuns atât de departe încât să poată fi plasat în tabăra comuniştilor dar a fost contestat de partidele democratice. În 1947, Gheorghe Tătărescu şi-a părăsit prudenţa obişnuită încercând să revină lângă partidele istorice. Calcul sau eroare politică? Probabil că această eroare politică l-a costat funcţia de ministru ca şi anii grei de temniţă…”