Ex-ministrul Mihail Hărdău spune lucruri trăznite

Ar fi foarte bine pentru actualul guvern ca sindicatele din învăţământ să fie reduse la tăcere, să fie nepregătite. A mai fost un regim în care sindicatele aveau voie să zică doar da, însă îl credeam apus. Se pare că m-am înşelat şi că, dacă Curtea Constituţională a declarat-o neconstituţională, Legea Educaţiei nu avea alte hibe decât că nu prevedea cursuri de PDL-ism ştiinţific predate de Mihail Hărdău.

Fostul ministru Hărdău, pus la punct de sindicalişti
Fostul ministru Hărdău, pus la punct de sindicalişti

EVRIKA, s-a găsit soluţia restructurării celor peste 15 000 de posturi din învăţământ! Da , a găsit-o preşedintele Comisiei de învăţământ din Senatul României . “Consider că orice lider de sindicat trebuie să aibă activitate la clasă, nu la plata cu ora, ci o activitate în cadrul postului pentru care este plătit. Situaţia actuală este o anomalie. Directorii sunt scutiţi de activităţi la clasă, dar fac la plata cu ora, iar liderii de sindicat fac doar activităţi la plata cu ora şi consider că fiecare lider de sindicat din învăţământ trebuie să fie obligat să efectueze activităţi la clasă”.
Cine este personajul? Haideţi să rememorăm câteva lucruri arhicunoscute despre acesta :
– a fost ministrul Educaţiei, în primul guvern Tăriceanu, care în octombrie 2005 a dus greva profesorilor în instanţă, susţinând că profesorii ar trebui să ştie puţin de frică.
– în timpul mandatului său, un jurnalist a luat cu buletinul un plic cu subiecte la un examen naţional, iar alţi jurnalişti au cumpărat cu 50 lei alte subiecte ce urmau să fie propuse la examenul de a doua zi.
– în 17 mai 2006 declara că învăţământul românesc are profesori slabi.
– în 15 septembrie 2006 anul şcolar a început fără profesori la festivităţi, aceştia fiind nevoiţi să protesteze în acest fel la laudele ministrului care zicea că la 11 luni de la un acord semnat cu sindicatele a rezolvat 9 procente din cele prevăzute în acord .
– a fost cel care a zis că ar trebui mutată capitala la Braşov, dar fără bucureşteni.
– a câştigat în mai 2008 premiul Academiei Caţavencu la categoria ,,Din puţul gândirii” cu expresia: „anul trecut sunt mai mulţi bani decât anul viitor”.
Da, cred că nu mai sunt dubii, este, într-adevăr, Mihail Hărdău cel care ne-a rămas tuturor în minte sub pseudonimul de „groparul învăţământului românesc”. Probabil că nostalgia sa ca profesorii să ştie de frică l-a făcut să declare război sindicatelor din învăţământ.
Da, ar fi foarte bine pentru actualul guvern ca sindicatele din învăţământ să fie reduse la tăcere, să fie nepregătite. A mai fost un regim în care sindicatele aveau voie să zică doar da, însă îl credeam apus. Se pare că m-am înşelat şi că, dacă Curtea Constituţională a declarat-o neconstituţională, Legea Educaţiei nu avea alte hibe decât că nu prevedea cursuri de PDL-ism ştiinţific predate de Mihail Hărdău.
În ce ţară democratică din lumea asta este îngrădit dreptul de asociere a angajaţilor? Cum se poate să propui ca reprezentanţii salariaţilor să treacă cu totul la catedră în condiţiile în care legislaţia se schimbă frecvent, în condiţiile în care la nivelul fiecărui judeţ există ISJ-uri care au mulţi angajaţi (poate prea mulţi uneori) care sunt degrevaţi de ore, iar în fiecare şcoală există directori degrevaţi cel puţin parţial ?
Are, oare, idee acest politician ce important este ca într-o societate normală să existe sindicate puternice? Ştie măcar cam câte degrevări sunt pentru liderii de sindicat dintr-un judeţ ? Îi spun eu că la 2000 de salariaţi se acordă o degrevare. Ce înseamnă asta? La nivel naţional, aproximativ 250, adică mai puţin decât ar trebui să restructureze doar în judeţul Gorj. Însă nu asta ar fi problema esenţială din declaraţia lui Hărdău, ci aceea că nu se poate ca un lider de sindicat să se pronunţe despre problemele din învăţământ şi să nu cunoască situaţia din sistem. Adică noi nu ştim ce se întâmplă în învăţământul romanesc? Mă simt total jignit de afirmaţiile sale şi îi cer public să le retracteze . Nu l-am auzit să aibă vreodată ceva de zis în interesul dascălilor sau al elevilor, ba, din contră, noi suntem pentru el „profesori slabi”, iar elevii nişte cobai în mâna ministerului.
Bravo, domnule profesor, sunteţi un „demn” reprezentant al nostru în parlament. Acesta este rolul preşedintelui comisiei de învăţământ din Senat, să lase dascălii fără apărare. V-aş ruga totuşi să vă limitaţi în a mai vărsa peste noi Hârdăul gândirii comuniste de care dispuneţi.
O să ne gândim cu „drag” la dumneavoastră şi mereu o să ,,regretăm” că aţi fost doar o perioadă ministrul care aţi fost (mai ştim şi noi cum ţineaţi conferinţele de presă cu cartonaşe ridicate de subalterni ca să nu uitaţi ce aveaţi de spus). Adresez totuşi pe această cale un îndemn parlamentarilor de Gorj, indiferent de culoarea politică, să nu susţină în Parlament aceste amendamente aberante, să nu uite că suntem în România anului 2010, ţară membră a Uniunii Europene.