EVENIMENT O nouă perspectivă asupra psihologiei poporului român

Loading

Apărută la Editura «Universitaria» din Craiova în 2020, lucrarea «LUMEA ROMÂNEASCĂ – dimensiunile şi ispitele ei», avându-i autori pe prof. univ. dr. Adrian Gorun, membru de onoare al Academiei Oamenilor de Ştiinţă din România şi prof. univ. dr. Horaţiu Tiberiu Gorun, secretar general al Guvernului României, se constituie într-un veritabil eveniment editorial. Lucrare uimește și prin dimensiuni-636 de pagini format A4-dar și prin anvergura documentării, constituindu-se într-un tom care nu trebuie să lipsească din biblioteca fiecăruia dintre noi.

Așa cum spun și autorii, avem în față o lucrare despre sociopsihologia poporului român adusă în contemporaneitate, o perspectivă pluridisciplinară(istorică, sociologică, psihologică, antropologică, politologică, geopolitică și memetică) asupra trecutului, prezentului și viitorului acestui neam. Din pleiada de autori care critică sau ridică în slăvi acest popor, Adrian Gorun și Horațiu Tiberiu Gorun se detașează printr-un demers editorial lucid și obiectiv, subliniind faptul că ”poporul roman nu este nici mai bun, nici mai rău decât alte popoare”.

În deschiderea cărții, prof. univ.dr. Șerban Buzărnescu remarca un lucru foarte important: ”autorii au inițiat prezentul demers cu intenția de a scoate din derizoriu imaginea psihologiei poporului prin acoperirea întregii complexității a genezei și dinamicii valorilor producătoare de etos care au singularizat un popor latin în zona de competiție și de lăcomie imperială al unor vremelnice alcătuiri geopolitice focalizate nu doar pe stăpânirea teritoriilor cucerite, ci pe deznaționalizarea programatică a locuitorilor acestor teritorii”.

Lucrarea este structurată în două părți, prima intitulată ”încercare de compenjdiu polivalent” iar cea de-a doua ”Sufletul românesc așa cum l-au văzut patru personalități ale neamului”, fiind vorba de Cezar Petrescu, Dumitru Drăghicescu, Constantin Rădulescu-Motru și Mircea Vulcănescu.Demersul autorilor este unul valid, argumentat și, mai ales, deschizător de noi orizonturi. Analizând perioadele istorice cu uneltele specialiștilor  din diverse domenii, Adrian și Horațiu Gorun ne pun la dispoziție o serie de ipoteze de lucru care surprind prin ingeniozitate, volumul documentării și rezultate.Ca un exemplu, autorii pleacă de la celebra afirmație a lui Nicolae Iorga ”am rămas români pentru că nu ne puteam despărți de amintirea Romei” și propun o dezbatere despre ”cum am devenit români?”.

Rândurile de față nu sunt decât o invitație la lectură dar și un demers ca această carte să se regăsească în bibliotecile publice!